Subiectul acestei ediții poartă numele unei expoziții inedite – ”Țesătura tradițională, motiv și inspirație” găzduită de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești. Aici, în cadrul secției „Crama 1777 – Valea Călugărească” puteți admira lucrările elevilor de la Colegiul de Artă ,,Carmen Sylva’’ din Ploiești.
Invitatele emisiunii sunt: Monica Cîrstea și Emilia Savelovici, muzeografe la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, iar din partea Colegiului de Artă ,,Carmen Sylva’’ sunt prezente Georgiana Tudor – profesor la secția arte decorative, Liliana Marin, profesor de ceramică și tinerele artiste, eleve în clasa a XI-a B, Alexia Postu Petrescu și Maria Dinu.
Monica Cîrstea pune în valoare acest parteneriat de încredere, dintre Muzeul de Istorie și Colegiul de Artă ,,Carmen Sylva’’din Ploiești, o colaborare frumoasă care se derulează de mai mulți ani:
„Pentru noi muzeografii, întâlnirile cu elevii în cadrul proiectelor educaționale sunt o încântare și o mare bucurie. În urma unui astfel de proiect s-a născut expoziția Țesătura tradițională, motiv și inspirație.
Acest proiect expozițional este rodul unui parteneriat de colaborare între Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Colegiul de Artă ,,Carmen Sylva’’ din Ploiești. Expoziția poate fi vizionată la Muzeul Crama 1777 Valea Călugărească, secție a Muzeului de istorie din Ploiești, unde veți fi întâmpinați cu mare drag de colega mea Emilia Savelovici, muzeograf, alături de care am organizat această minunată expoziție.
Muzeul de istorie din Ploiești și colegiul de Artă colaborează încă din anul 2011 și am realizat împreună proiecte deosebite, admirate de publicul larg.
Scopul acestor colaborări dintre muzeu și școală este de a familiariza tinerii cu colecțiile unui muzeu, de a valorifica expozițional patrimoniul muzeului și de a pune în valoare competențele artistice ale elevilor.
De asemenea, prin aceste proiecte invităm tinerii să cunoască valorile patrimoniale românești printr-o serie de obiecte de înaltă ținută artistică și documentară, mai rar valorificate expozițional.
La fiecare nou proiect realizat împreună, muzeul lansează o nouă provocare elevilor ploieșteni, deoarece tematica propusă este alta. De la cărți poștale, timbre, bijuterii, icoane pe sticlă, ceramică tradițională românească dedicat țesăturii tradiționale românești sursa de inspirație a fost un album patrimonial de excepție, cu un număr impresionant de izvoade românești, executate în stilizări geometrice.
Prin participarea la aceste proiecte elevii au ocazia să descopere că valorile patrimoniale sunt resursă creativă pentru prezent.
Elevii Colegiului de Artă, sub îndrumarea distinselor doamne profesoare Liliana Marin, Georgiana Tudor, Lavinia Răican și Mădălina Gheorghe-Tănase au fost invitați să realizeze în diferite tehnici, interpretări ale ,,caligrafiei’’ pânzei în creație propie. Bucuria de a participa la aceste proiecte tinerii artiști ne-o arată în lucrările realizate cu mare măiestrie.”
”Țesătura tradițională, motiv și inspirație” este un proiect expozițional în cadrul căruia este pusă în valoare „caligrafia” pânzei, a costumului popular românesc, purtător de semne și simboluri descrise cu profesionalism și pasiune de Emilia Savelovici, muzeograf la Muzeul de Istorie din Ploiești, „Crama 1777 – Valea Călugărească”:
”Țesătura tradițională românească fie ea uzuală sau de ceremonial a fost la origine una geometrizantă. O înșiruire de însemne cosmice, de la firul de iarbă, luna și luceferii nopții, au scris cândva istoria pânzei tradiționale românești. Toate stilizările geometrice tip soare rotitor, stele logostele, calea rătăcită, unda apei sau colții de lup aveau cândva povestea lor și puterea lor. Aveau rol de protecție. Să nu uităm că România a făcut cândva parte dintr-o străveche civilizație continentală a lemnului și a lutului în care nu se cresta în lemn și nici nu se modela în pasta vasului aleatoriu. Scopul era de îmblânzire a spațiului.
Au rămas peste un arc de timp doar frânturi din această poveste, iar tinerii artiști au reușit cu succes să rescrie propria lor poveste în acest exercițiu cultural. Au scris o poveste în funcție de emoțiile lor și în funcție de călătoria spre lumină din interiorul lor, din adâncul ființei lor.”
Într-un joc al memoriei și al prezenței, tinerii artiști ai Colegiului de Artă ,,Carmen Sylva’’ din Ploiești sub îndrumarea doamnelor profesoare Liliana Marin, Georgiana Tudor, Lavinia Răican și Mădălina Gheorghe-Tănase ne demonstrează că însemnele portului popular românesc continuă să fie resursă creativă pentru prezent.
Georgiana Tudor – profesor la Colegiul de Artă ,,Carmen Sylva’’ din Ploiești, secția arte decorative ne oferă detalii despre țesătura tradițională. Aflăm, astfel, cum este creată țesătura tradițională și de unde sunt inspirate aceste elemente decorative pe care le putem întâlni și în cultura alor popoare.
A fost o vreme în istoria costumului tradițional românesc în care geometrismul estetic a fost covârșitor. De la simplitate la noblețe, de la serialitate la diversitate, de la taina semnului la rostul culorilor.
Toate aceste elemente și multe altele ce țin de creativitate sunt transmise tinerilor artiști cu mult tact pedagogic pentru a nu le limita sau devia actul artistic. Liliana Marin, profesor de ceramică la Colegiul de Artă ,,Carmen Sylva’’ din Ploiești, ne spune care este rolul profesorului îndrumător, într-un astfel de proiect, dar și despre influența acestui tip de lucrări în domenii adiacente precum arta abstractă, industria modei…
De pe rafturile Bibliotecii de Bucurii nu putea lipsi exemplifixarea lucrărilor tinerilor artiști. Le-am găsit prezente pentru noi pe Alexia Postu Petrescu și Maria Dinu , eleve în clasa a XI-a B la Colegiul de Artă ,,Carmen Sylva’’ din Ploiești care ne-au descris, cu multă sensibilitate, lucrările lor.
Realizator: Camelia Teodosiu
Fotografii puse la dispoziție de Monica Cîrstea, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești
