În ediția de astăzi, a emisiunii „România de nota zece”, vă invităm în universul unic al cărților, și anume, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iasi, avându-l în calitate de interlocutor pe conf.univ.dr. Ioan Milică, managerul instituției.
Descoperim împreună valențele celei mai vechi biblioteci de acest gen din țară, care se remarcă atât prin bogăția și valoarea colecțiilor, cât și prin frumusețea arthitecturală a edificiului.
„Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (BCU) este într-un anumit sens, una dintre cele mai vechi biblioteci din România, pentru că în colecțiilenoastre actuale se află lucrări, în speță cărți, a căror vechime o putem întoarce în timp, pâna în anul 1640, în vremea lui Vasile Lupu, când iau ființă Academiile Domnești, Academia de la Iași. Firește, ca orice instituție de educație și de cultură, acest așezământ avea și o bibliotecă, pe care timpul a risipit-o în mai multe părți, dar unele dintre publicațiile din această bibliotecă au fost integrate în colecțiile noastre. Prin urmare, dacă vrem să ne întoarcem în timp, am spune că jumătatea secolului al XVII-lea ar fi un punct de reper, atunci când din punct de vedere istoric încercăm să reconstituim istoriabibliotecilor în aceastăparte a lumii.”
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, așa cum este ea cunoscută de ieșenii prezentului, este găzduită în Palatul Fundației Regele Ferdinand I. Această clădire superbă are și ea o istorie frumoasă și interesantă, istorie care începe după Primul Război Mondial, în semn de gratitudine pentru marile încercări prin care orașul Iași a trecut în perioada celui dintâi război mondial. Regele Ferdinand decide către sfârșitul anilor 1920, în a doua jumătate a deceniului de fapt, constituirea unei fundații care să-i poarte numele. Una din principalele sarcini ale acestei organizații regale a fost de a se îngriji pentru ca orașul Iași să aibă, în semn de mulțumire pentru ceea ce ieșenii au făcut pentru România în Primul Război Mondial, o clădire emblematică, clădire care să fie la vremea aceea cea mai frumoasă, cea mai modernă, cu gradul cel mai înalt de funcționalitate și cu gradul cel mai relevant de frumusețe în regiune.”
Important centru de cultură și de educație academică, Biblioteca deține în prezent un fond de 2 500 000 de unități bibliografice. Colecțiile sale cuprind cărți eminesciene, dar și mărturii prețioase, referitoare la activitatea de bibliotecar a lui Mihai Eminescu.
„Așa cum știm, după întoarcerea de la studiile pe care poetul le-a efectuat la Berlin și după încercarea de a-și incheia studiile doctorale, tânărul Eminescu este numit director la conducerea bibliotecii. La acea vreme biblioteca se afla în zona Universității de Medicină și Farmacie, prin urmare nu vorbim despre Palatul Fundației, despre locul actual, ci ne gândim la alt loc, pe care astăzi îl putem reconstitui doar cu ajutorul imaginației și al documentelor de epocă. Dar în tot cazul, încă după 1870 , 1874-1875 este perioada când fixăm în Iași activitatea poetului, iată avem aici lângă noi Jurământul pe care Eminescu îl depune ca bibliotecar în Aula Universității din Iași. Amintesc că Biblioteca din Iași, păstrează încă resurse din caietele poetului Mihai Eminescu, mai cu seama, din perioada în care a lucrat ca subbibliotecar…”
În colecțiile speciale ale bibliotecii se găsește un fond de peste 150 de mii de documente, manuscrise, scrisori, cărți vechi, fotografii, cărți poștale, ilustrații, stampe. Acestea mai includ partituri muzicale, hărți, albume, atlase, apărute în diverse perioade istorice.
”Nu cred că exagerez dacă apreciez că toată elita intelectuală ieșeană din a doua jumătate a sec. al XIX-lea și din prima parte a sec. al XX-lea este prezentă în colecțiile bibliotecii cu lucrări. Vorbim despre savanți precum Ion Simionescu, unul dintre cei mai mari naturaliști ai României, vorbim despre carturari precum Garabet Ibrăileanu, nume emblematic pentru istoria literară și critica literară în România, vorbim despre pleiada de scriitori ieșeni care s-au grupat in jurul Revistei „Viața românească” și în jurul Revistei „ Însemnări ieșene”, cu alte cuvinte , tot ceea ce a însemnat publicație valoroasă sub aspect științific și sub aspect cultural se află actualmente integrat în colecțiile noastre.”
Instituția este implicată în derularea mai multor proiecte culturale, printre care se evidențiază crearea unei Biblioteci digitale. Prin intermediul acestei inițiative numeroase documente sunt puse la dispoziția cititorilor în format electronic.
„S-au depus eforturi constante de a dezvolta aceste colecții digitale; în doi ani de zile, la Iași, s-au scanat peste un milion și cinci sute de mii de pagini. Pentru anul 2021, una din prioritățile pe care biblioteca și le propune, este dezvoltarea colecțiilor digitale, astfel încât, pentru utilizatorii din toată lumea, să punem la dispoziție în mod gratuit documente de o diversitate cât mai mare și de o calitate cât mai bună. Însă, vreau să arăt că Biblioteca Digitală nu înseamnă doar recuperarea valorilor trecutului și punerea lor în acces liber și gratuit. Tot lume digitală este și accesul la revistele științifice de top din perioada actuală și din acest punct de vedere biblioteca dispune de abonamente electronice la baze de date științifice care pot fi folosite așa cum se întâmplă să fie folosite ele in Occident de centrele universitare cele mai renumite. Prin urmare, studenții care vin în Iași, și care devin utilizatori ai BCU, au la dispoziție posibilitatea de a se documenta cu resurse științifice de ultimă generație și de cea mai bună calitate.”
Dincolo de acest proiect de digitalizare a colecțiilor, biblioteca se află într-un proces de transformare și modernizare instituțională, iar din acest an va pune la dispoziția cititorilor un fond cu acces liber la raft.
„2021 va fi anul în care vom căuta să accesăm fonduri europene și să aducem la Iași banii necesari pentru a transforma biblioteca într-o instituție care să fie privită de ieșeni cu mândrie. Suntem în puncte foarte apropiate de a le oferi utilizatorilor noștri, la reluarea firească a activității, schimbări pe care eu cred că ei le vor aprecia. De exemplu, va deveni operațional un fond de acces liber la raft; e ceva ce utilizatorii BCU nu au avut niciodată în clădirea Fundației, e un serviciu pe care l-am construit în această perioadă, cu susținerea Ministerului Educației și Cercetării. Instituția de care aparținem s-a îngrijit, în măsura posibilităților, să ne ofere resurse de modernizare și acest lucru se va vedea în calitatea serviciilor pe care noi le oferim utilizatorilor odată ce opreliștile, interdicțiile, limitările vor deveni din ce în ce mai disipate și mai puțin importante. 2021 este pentru mine ca și anii anteriori, un an în care ne dorim să punem utilizatorul pe primul loc. (…) După mine, biblioteca este locul în care omul se formează ca om, ca ființă aptă să trăiască în lumea complicată în care astăzi trăim. Și sper că în viitorul foarte apropiat, lumea se va întoarce înapoi în bibliotecă. Îmi doresc ca numărul celor care să frecventeze bibliotecile să crească în măsura posibilului. Vom încerca, atât cât putem, să stăm împreună cu utilizatorii noștri, cu cititorii și să ținem viu pactul de lectură, pactul care în fond garantează că avem un viitor: un viitor fără carte este un viitor de negândit pentru mine în momentul de față, e o lume de barbarie, pe care nu aș ști cum să o înțeleg.”
Realizator: Natalia Maxim