Când spunem sărbători de iarnă, mulți dintre noi ne imaginăm un brad multicolor, îl și vedem în fața ochilor pe Moș Crăciun cu barba-i albă și costumul roșu și poate simțim și miros de cozonac… sau de sarmale. Dar oare ce însemnau sărbătorile de iarnă în trecut? Sunt Ada Prundar, iar astăzi, la România de nota 10, călătorim împreună în trecutul satelor transilvănene și ne pregătim de ceea ce însemnau atunci… sărbătorile de iarnă. Ghid în istoria populară ne este directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Tudor Sălăgean.
Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: ”Sărbătorile de iarnă reprezentau cea mai spectaculoasă și cea mai înaltă expresie a culturii noastre tradiționale. În acest anotimp rece, oamenii aveau răgazul să se aplece mai mult asupra elementelor spirituale ale lumii lor. Practic, se marchează acest moment astronomic al solstițiului de iarnă, care este asociat cu diferite credințe și diferite semnificații: o perioadă a deschiderii porții către tărâmurile celelalte, a deschiderii cerurilor. Tradițiile sunt o moștenire extraordinară pe care o primim de la comunități care au știut să lupte împotriva naturii, în aceea perioadă, și să creeze în toiul anotimpului rece și neprietenos, un moment cultural plin de lumină și plin de valori pe care le resimțim și astăzi cu toții.”
Dacă în zonele rurale tradițiile încă se mai păstrează, cu cât vii spre oraș, spre aglomerații mai mari de oameni, ele se disipesc. Unii sunt nostalgici după tradițiile de altădată, chiar dacă poate le cunosc doar din poveștile bunicilor sau ale părinților. Alții însă nu sunt deloc atrași de acest fenomen și nu au fost niciodată interesați să le învețe, să le practice și să le ducă mai departe.
În Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu cele două secții ale sale, Muzeul Etnografic, secția interioară, și Parcul Etnografic Romulus Vuia, secția exterioară, este cel mai activ păstrător și continuator al istoriei populare și al tradițiilor transilvănene. Un loc în inima orașului, unde te simți iarna ca pe ulițele aburite de coșurile de fum ale caselor și cu zăpada scârțâind sub ghete. Deși Parcul Etnografic din Cluj va fi deschis spre vizitare în luna decembrie, situația epidemiologică limitează desfășurarea de evenimente specifice iernii, cum ar fi concertele de colinde, atelierele de meșteșugărit sau serile de povești la gura sobei. Timpul acesta este luat ca un respiro, astfel că autoritățile și conducerea muzeului satului investesc în extinderea obiectivului turistic.
Ultima lună a anului, denumită popular Undrea, este plină așadar de evenimente religioase, de datini şi obiceiuri de iarnă din vechime, cele care au rezistat scurgerii timpului, fiind preluate ca atare sau adaptate vremurilor moderne. Și lăsând la o parte seriozitatea la care ne obligă situația epidemiologică a țării, sărbătorile de iarnă au început și ne insuflă un aer de bine, o urmă de speranță și resuscitează în noi credința și bunătatea. Să avem sărbători liniștite și un an cu sănătate!
Autor: Ada Prundar
