Radio București FM: Inițiativa UNICEF ”România pentru fiecare copil” – prezentare, rezultate și perspective

O Românie de nota 10 înseamnă și o Românie pentru fiecare copil. Această inițiativă UNICEF care în vedere ”asigurarea incluziunii sociale – ruperea cercului vicios al excluziunii în cazul copiilor celor mai vulnerabili din România” este finanțată prin Granturile Norvegiene 2014-2021 în cadrul Programului Dezvoltare locală administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Pentru a afla cum s-a construit acest proiect, ca o strategie bine gândită, asemănătoare unui puzzle, am stat de vorbă cu Anna Riatti – reprezentanta UNICEF în România și cu Despina Andrei – Manager Comunicare şi strângere de fonduri, UNICEF România.

Parteneriatul dintre UNICEF România și instituția radioului public prin Departamentul Studiouri Teritoriale Radio România contribuie la implementarea campaniei România pentru fiecare copil.

Doamna Anna Riatti – reprezentanta UNICEF în România ne-a spus ce a stat la baza inițiativei România pentru fiecare copil și care sunt componentele acestui proiect important:

”Prin această inițiativă – România pentru fiecare copil vrem să ne asigurăm că fiecare copil din România are acces la servicii de bază. Așa cum este cunoscut, circa 42% din copiii din România se află la risc de sărăcie și excluziune socială. În special pentru cei care trăiesc în zone rurale este încă foarte dificil să acceseze servicii de bază din domeniile educației, al sănătății, să aibă acces corespunzător la apa potabilă și la servicii de salubritate, la nutriție adecvată. De asemenea, și pentru copiii care au nevoie de servicii specializate, este greu să acceseze aceste servicii, de aceea am dezvoltat această inițiativă România pentru fiecare copil, care susține copiii să aibă acces la educație, servicii de sănătate și la cele specializate de care ar avea nevoie.

Proiectul are trei componente principale. Una este testarea, înființarea unui model pentru servicii comunitare integrate, de care este nevoie în comunități. Proiectul se concentrează pe a asigura că în fiecare comunitate avem cel puțin un lucrător social, o asistentă comunitară, un consilier școlar, doctor, logoped, psiholog, care să furnizeze serviciile bazate pe nevoile comunității respective. Testăm acest model în cinci comunități locale și obiectivul nostru este să îl extindem în viitor.

Apoi avem o componentă care se concentrează pe susținerea acestor cinci comunități pentru a deveni comunități prietenoase cu copiii. Le susținem prin analize privind situația copiilor și tinerilor și realizarea unor planuri de acțiune. Ne asigurăm că tinerii și copiii participă la aceste analize și la planificare, că iau parte la dezvoltarea planurilor locale.

A treia componentă se referă la promovarea educației incluzive de calitate, pentru a ne asigura că fiecare școală este deschisă pentru toți copiii, inclusiv copii cu dizabilități. În acest sens, organizăm numeroase traininguri pentru cadrele didactice, despre cum să se asigure că, în procesul de predare, pun copilul în centru, pentru a nu exclude niciun copil de la o educație de calitate.”

La finalul interviului acordat, Doamna Anna Riatti – reprezentanta UNICEF în România a declarat:

”În primul rând, mulțumesc radioului public pentru continua susținere în a împărtăși publicului munca UNICEF în România. Sunt atât de multe bune practici în România privind dezvoltarea accesului la servicii pentru copii, atât de mulți buni profesioniști care lucrează cu noi și care sunt foarte dedicați, la nivel local, pentru a se asigura că fiecare copil are acces la educație, sănătate, și aș vrea să le mulțumesc tuturor partenerilor noștri pentru colaborare. Al doilea mesaj pe care îl transmit este că finalizăm acest program la sfârșitul anului 2023 și pentru mine este o ocazie de a lansa un apel către public de a continua să susțină UNICEF în activitatea sa. Ajutați-ne să susținem fiecare copil să aibă acces la bune oportunități în țară. Mulțumesc!”

UNICEF aduce în România cele mai bune practici de la nivel internațional, cu rezultate dovedite pe care le adaptează contextului local. Scopul este de a convinge autoritățile de la nivel local și central să preia inițiativele cele mai bune, cu impact pe termen lung, și de a le implementa la nivel național având la bază rezultatele demonstrate de impact asupra bunăstării copiilor.

Această ediție specială a emisiunii noastre aduce în atenția publicului rezultate și perspective ale inițiativei UNICEF România pentru fiecare copil, iar Radio România prin Departamentul Studiouri Teritoriale este partener media.

În interviul acordat, Despina Andrei – Manager Comunicare şi strângere de fonduri, UNICEF România, ne oferă detalii despre cum a fost dezvoltat proiectul – conceptul și parcursul acestuia, de la pachetul minim de servicii testate și furnizate la nivelul comunității, până la rezultatele actuale.

Vă prezentăm câteva repere – date și dovezi științifice transmise de echipa de comunicare a UNICEF România, referitoare la Pachetul Minim de Servicii:

Ce este Pachetul Minim de Servicii?

Pachetul Minim de Servicii este un concept umbrelă ce introduce un model integrat de servicii de bază furnizate la nivelul comunității, cuprinzând servicii de sănătate, de educație, de protecție socială și protecția copilului, adresate copiilor celor mai vulnerabili și familiilor lor. Pachetul Minim de Servicii previne și abordează încă din stadii incipiente probleme sociale precum: violența, sărăcia, sarcina la adolescente, bolile infecțioase ale copilăriei, lipsa accesului la asistență și beneficii financiare, abandonul școlar etc. În cele mai multe cazuri, copiii sunt confruntați cu multe și diverse lipsuri, de unde și importanța unei abordări intersectoriale.

Cum funcționează Pachetul Minim de Servicii?

Practic, acest program presupune existența în fiecare comunitate a cel puțin unui asistent social, unui asistent medical comunitar și a unui consilier școlar. În comunitățile cele mai sărace, inclusiv cele cu populație de etnie romă, Pachetul Minim de Servicii poate include și mediatorul școlar și mediatorul sanitar. Împreună, aceștia ajută copiii vulnerabili și familiile lor, le evaluează nevoile și le oferă sprijin individualizat. Acești profesioniști colaborează strâns pentru susținerea familiilor și lucrează cu actorii locali, cum ar fi primăria, ONG-urile și alți parteneri de la nivelul localității. Profesioniștii oferă servicii într-o manieră integrată. Aceasta înseamnă că: 1) folosesc o bază de date comună, care este dezvoltată în urma unui recensământ social, o evaluare detaliată a situației tuturor membrilor comunității, 2) aplică metoda managementului de caz , 3) deseori lucrează în aceeași zonă din comunitate și 4) intervențiile lor se bazează pe o strânsă colaborare, pe comunicare constantă și informare asupra cazurilor și pe o formare profesională în echipă.

Ipoteza de lucru

Disponibilitatea Pachetului Minim de Servicii la nivel local, adică furnizarea într-o manieră coordonată și integrată de servicii de sănătate, educație și protecție socială, va reduce decalajele. Pachetul de servicii sociale integrate poate contribui, de asemenea, la reducerea costurilor pe termen mediu și lung în sectorul social, asigurând schimbarea de paradigmă, prin trecerea de la intervenții remediale specializate și costisitoare la servicii de prevenție eficiente, cu costuri reduse.

Ce a vizat implementarea Pachetului Minim de Servicii în județul Bacău?

Pachetul Minim de Servicii a fost inițial implementat în Bacău începând cu anul 2015, prin programul „Incluziunea socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunității”. Dezvoltarea acestuia de către UNICEF s-a bazat pe mai multe parteneriate de nivel local, județean și național. Acestea au implicat 38 de localități: 34 rurale și 4 urbane, autorități administrative sau de specialitate, locale și județene, precum și ministerele de resort.

Practic, fluxul de activități pentru furnizarea Pachetului Minim de Servicii a inclus mai multe elemente.

1. Munca de informare și vizitele la domiciliu efectuate de către profesioniștii din comunitate, care au identificat toți copiii vulnerabili și familiile lor prin primul recensământ social din zonele lor. Profesioniștii din echipa locală au determinat printr-o evaluare participativă care sunt riscurile pentru familie (concentrându-se, de exemplu, pe a afla care sunt condițiile de trai, dacă este sau nu copilul înregistrat la medicul de familie, dacă este vaccinat, dacă merge la grădiniță sau la școală etc.). Toate aceste informații au fost introduse în inovatoarea platformă online Aurora, care poate fi accesată de pe tabletă sau telefon.
2. Înțelegerea mai bună este facilitată printr-o funcție a platformei Aurora, care coroborează informațiile introduse prin evaluarea cazurilor cu o listă de intervenții predefinite, disponibile prin Pachetul Minim de Servicii. Aurora indică setul de servicii și intervenții adecvate, ajutând astfel la selecția tuturor acelora care să raspundă plenar nevoilor copilului, care să poată fi furnizate de echipa de profesioniști din comunitate, fie prin vizite la domiciliu, fie prin activități individuale și de grup în centrele comunitare (existente în fiecare comunitate).
3. Nu în ultimul rând, Aurora face posibile și monitorizarea periodică și reevaluarea situației copiilor care au beneficiat de Pachetul Minim de Servicii.
4. În același timp, analiza datelor disponibile în Aurora pentru diferite niveluri (comunitate, regional, național) poate contribui la furnizarea de informații și de dovezi care să susțină modificări legislative, elaborarea de politici publice sau analize de cost.

Ce spune evaluarea independentă din 2019 despre Pachetul Minim de Servicii?

Unul din obiectivele evaluării a fost să demonstreze că Pachetul Minim de Servicii facilitează incluziunea socială a copiilor vulnerabili și a familiilor acestora. Evaluarea a confirmat și faptul că Pachetul Minim de Servicii și elementele sale – recensământul social, serviciile furnizate, micro[1]granturile, instruirea profesioniștilor din comunitate și a altor resurse umane implicate, abordarea integrată și cooperarea interinstituțională – sunt extrem de relevante pentru impactul demersului. Analiza bazelor de date din Aurora dovedește eficacitatea acestui model și arată că 33 din 42 de vulnerabilități evaluate au fost reduse sau eliminate.

Modelul a demonstrat, de asemenea, o eficiență considerabilă din punct de vedere financiar. În total, între 2015-2018 au fost utilizați 11.588.538 lei, ceea ce reprezintă în medie 257.523 lei per localitate. Aceste cifre sunt semnificativ mai reduse în comparație cu alte proiecte sau programe sociale sau cu costurile standard – deci, costurile modelului Pachetul Minim de Servicii sunt foarte mici.

Programul a avut un IMPACT POZITIV evident asupra situației copiilor vulnerabili din comunități:

– toți copiii identificați fără documente la începutul programului au acum acte de identitate și sunt înregistrați la un medic de familie;

– numărul copiilor nevaccinați a scăzut cu 40%;

– numărul mamelor adolescente a scăzut cu 50%;

– toți preșcolarii sunt înscriși la grădiniță;

– abandonul școlar a fost redus cu 60%;

– numărul copiilor care locuiesc în gospodării afectate de sărăcie a scăzut de la 29,30% la 0,68%, deși programul nu presupune acordarea de beneficii financiare.

Prin urmare, proiectul a demonstrat că numai prin eliminarea erorilor de excludere din sistemului de protecție socială, sărăcia poate fi redusă semnificativ.

Câteva puncte forte ale Pachetului Minim de Servicii:

• consolidează colaborarea și responsabilizează diferitele departamente de la nivelul administrației publice locale;
• este proactiv, vizitele pe teren fiind condiția pentru a îi identifica pe „copiii invizibili”;
• se concentrează pe activitatea de prevenție, nu pe rezolvarea tardivă a problemelor apărute;
• este comprehensiv, oferind o privire de ansamblu asupra copiilor, familiilor și comunităților în care se află;
• furnizează servicii de bază la domiciliu sau în imediata vecinătate, în centrele comunitare;
• contribuie la creșterea conștientizării vulnerabilităților la nivel local și mobilizează comunitătile în a le diminua, inclusiv prin pregătirea și formarea echipei de profesioniști locali;
• coordonează activitatea diferitelor instituții și facilitează monitorizarea și managementul de caz;
• elimină cea mai mare parte a documentelor scrise, lăsând timp profesioniștilor pentru a aborda problemele stringente din viața beneficiarilor, de la nivelul comunității;
• facilitează accesul rapid la date statistice și la diverse tipuri de agregare al decidenților și profesioniștilor, în funcție de vulnerabilități, făcând posibilă realizarea de planuri de servicii individualizate, cu intervenții centrate pe diminuarea vulnerabilităților.

Ce urmează?

Promovarea modelului Pachetul Minim de Servicii trebuie să continue, astfel încât să existe acces universal la servicii de calitate pentru toți copiii și familiile lor, în comuniățile în care trăiesc.

Pentru a furniza o viziune cât mai realistă autorităților locale, în ceea ce privește efortul bugetar și de implementare, au fost efectuate mai multe analize și rapoarte despre evaluarea impactului financiar al extinderii modelului Pachetul Minim de Servicii la nivel național.

Exercițiul realizat în 2020 a actualizat calcularea costurilor de preluare a modelului la nivel național, prezentând cinci scenarii de implementare progresivă:

• scenariul 1 – implementarea în comunități cu un grad ridicat de marginalizare;
• scenariul 2 – implementarea în toate comunitățile rurale;
• scenariul 3 – implementarea de către regiunile de dezvoltare;
• scenariul 4 – implementarea în toate comunitățile din România;
• scenariul 5 – implementarea în toate comunitățile rurale și în comunitățile urbane cu grad mare de marginalizare.

În așteptarea scenariului selectat, există anumite variabile care trebuie luate în considerare, cu implicații financiare variabile care trebuie luate în calcul la momentul deciziei.

Preluarea modelului de către una sau mai multe comunități sau extinderea lui la nivel național poate fi realizată oricând, cu asistență tehnică a UNICEF și expertiza câștigată de partenerii implicați în programul din județul Bacău și municipiul Brașov.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: UNICEF România