În ediția din această săptămână a emisiunii „România de nota 10”, vă prezentăm o poveste despre tradiție, moștenire și identitate: „Morile de la Rudăria”, o carte-document ce explorează un patrimoniu unic al României. Vă invităm să descoperiți o lume fascinantă, unde tradiția încă macină porumbul pe piatră, iar moara nu este doar un utilaj, ci sufletul satului.
Cartea „Morile de la Rudăria”, semnată de Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat, aduce în prim-plan cel mai mare complex mulinologic din țară – 25 de mori de apă care încă funcționează, grație dăruirii localnicilor.
Cinci ani de cercetare pentru o moștenire inestimabilă
Rezultatul unei documentări de peste cinci ani, inclusiv în arhivele din Caransebeș, Timișoara și Severin, cartea reconstituie povestea celor 25 de mori de apă funcționale din localitatea Eftimie Murgu (Rudăria), un loc unde fiecare piatră, lemn și roată spune o poveste despre adaptare, comunitate și dăinuire.
„Este o lucrare de suflet. Am căutat să identific cine le-a construit, când și cum au reușit să reziste până azi. Din păcate, multe mărturii s-au pierdut, dar ceea ce am recuperat sper să rămână ca temei istoric și cultural”, spune autorul Radu Trifan.
Proprietate în timp, nu în spațiu – sistemul „rândului la moară”
Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale acestui patrimoniu este modelul inedit de organizare – „rândul la moară”, o formă de proprietate comună, în care localnicii dețin dreptul de utilizare a morii pentru o perioadă prestabilită de timp (24 de ore), nu clădirea în sine. Acest sistem, unic în România și rar întâlnit în Europa, este încă funcțional la Rudăria, chiar dacă nu mai este reglementat de legislația modernă.
Mai mult decât mori: gastronomie, identitate și renaștere rurală
Cartea nu se oprește doar la analiza arhitecturală sau istorică a morilor. Ea deschide și o fereastră spre gastronomia autentică a zonei – de la coleșa făcută din porumb pripitor local, la pâinea de mămăligă sau prăjiturile cu urdă oferite turiștilor în cadrul punctului gastronomic local.
Maria Craia, localnică și promotoare a bucătăriei tradiționale, subliniază: „Tot ceea ce oferim este făcut cu făina măcinată aici, în morile noastre. Nu se compară gustul cu nimic din comerț.”
Un model de implicare civică și voluntariat
Volumul este și o cronică a eforturilor Asociației Acasă în Banat, care din 2018 a reușit să restaureze 55 de mori de apă din Banat, alături de zeci de voluntari. În 2022, organizația a fost acceptată în Societatea Internațională Mulinologică, recunoașterea impactului real asupra conservării patrimoniului tehnic.
Patrimoniu viu, comunități care luptă pentru identitate
Danila Dobren, fost primar și moștenitor al unui „rând la moară”, spune cu mândrie: „Am refăcut Moara Viloanea cu mâinile noastre. Morile sunt emblema satului și trebuie păstrate, pentru copiii noștri.”
Cu sprijinul Primăriei Eftimie Murgu și implicarea directă a edilului Mihai Otiman, în ultimii ani au fost reabilitate iazuri și mori, iar evenimentele culturale atrag tot mai mulți turiști.
Apel la protejarea patrimoniului
„Această carte este și un semnal de alarmă. Localnicii au făcut tot ce au putut, dar nu mai pot singuri. Este nevoie de implicarea autorităților pentru a păstra acest patrimoniu viu”, atrage atenția Radu Trifan.
România de nota 10, la Rudăria
Într-o perioadă în care autenticitatea devine o resursă rară, Rudăria ne oferă o lecție de identitate, solidaritate și respect față de trecut. „Morile de la Rudăria” nu este doar o carte – este un manifest pentru păstrarea unui colț de Românie care merită să fie cunoscut, iubit și protejat.
Redactor / Realizator: Cristina Corocan
Foto: Radio România Reșița
