V-ați imaginat vreodată cum e să cobori în măruntaiele pământului, să lași în urmă soarele, lumina si aerul proaspăt, să pășești într-o lume total diferită, cufundată in tăcere și mister, periculoasă și ciudată?
De unde dragostea de adâncuri, de ce să cobori în intuneric, într-o genune? Și de ce ies la lumină speologii atât de fericiți, după ore în șir de coborât, de cățărat sau chiar de înotat în beznă?
Asta fac speologii, cu o sete de neînțeles pentru noi ceilalți. Ghidul nostru de azi, într-o tură dificilă, interzisă publicului, într-una din cele mai adânci peșteri din România va fi Crin Triandafil Theodorescu, iubitor de natură și de oameni, geolog, speolog și preot ortodox. Mai presus de asta, om aparte, cu lumini în privire, cu duioșie și candoare-n inimă.
Datorită valorii sale inestimabile, peştera nu va fi niciodată deschisă turiştilor, însă a fost inclusă într-un studiu unic care ar putea duce la rescrierea hărţii geologice a lumii.
Peștera adăpostește Bilele Tăuşoarelor, care sunt mai rare decât operele lui Brâncuşi, mirabilitul care nu poate fi văzut în altă parte, oulofolite, nodulii calcaroşi de Tăuşoare, depozitul fosilifer de Ursus Spaeleus și fauna cavernicolă ce cuprinde amfipode, ciclopide, colembole şi diplure. Liliecii (în special din speciile Myotis myotis şi Rinolophus hipposideros) se adună, în perioada de hibernare, în colonii care însumează peste 4.000 de exemplare
Peştera Tăuşoarelor face parte dintr- un proiect unic, amplu, în cadrul căruia şapte peşteri din Europa beneficiază de un program de monitorizare ştiinţifică deosebită.
Realizator: Emanuela Aranyos – Radio Tg.Mureş
Surse foto: Marius Cigher şi Gabi Onul
