„România de nota” 10 îți prezintă un nou invitat de 10, într-un interviu realizat de Ioana Brușten, Radio România București FM: scriitorul român Eugen Chirovici. Economist, jurnalist și pictor, Eugen Chirovici este scriitorul care și-a clădit drumul către celebritate prin folosirea talentelor cu care este înzestrat. Dacă adăugăm și titulatura de autor de bestseller publicat și tradus în patruzeci de limbi, avem o imagine a celui care a scris Cartea Oglinzilor. Iar acum urmează ecranizarea acestui roman.
„Pentru public e o noutate. Drepturile au fost vândute, de fapt drepturile de ecranizare, dacă-mi aduc aminte bine, în iunie 2016, atunci am semnat contractul cu producătorii. Filmul, bineînțeles, este extrem de complex din punct de vedere financiar și artistic, cam din toate punctele de vedere. Întreprindere complicată și durează. Publicarea unei cărți, în general, durează un an, să spun, de la predarea manuscrisului. La un film e mai complicat, cu atât mai mult cu cât doi sau trei ani au fost pierduți cu pandemia, dar pentru mine nu era o noutate, știam deja din 2016.”
Când realitatea bate filmul
Probabil că fiecare scriitor așteaptă acel telefon care îi poate schimba destinul. Pentru scriitorul Eugen Chirovici, după primele refuzuri, acel apel a sosit. De acolo a urmat ” o succesiune de știri absolut năucitoare pentru mine”, a mărturisit autorul.
„Predasem un manuscris la agenția care mă reprezenta, găsisem reprezentare după 3 ani în care căutasem un agent și, evident, nu mă așteptam să urmeze mai mult decât un publish rezonabil, să găsesc o editură rezonabilă, poate cu mic avans ș.a.m.d., și într-o singură zi a fost vândut, prima zi după ce a fost respins în vreo nouă țări. Deci vă dați seama, urmând apoi licitațiile, sumele foarte mari de bani care urmau să vină, deci a fost o succesiune de știri absolut năucitoare pentru mine și am căutat să le gestionez păstrându-mi cumpătul, ca să zic așa.”
Drepturi de ecranizare cumpărate înainte ca romanul să fie publicat
Romanul a fost imediat cerut spre publicare, în foarte multe țări. Manuscrisul avea să fie, însă, achiziționat pentru drepturile de ecranizare cu șase luni înainte ca viitorul bestseller să fie publicat.
„Până în toamnă a fost publicat în 38 de țări. A fost o perioadă foarte agitată, a trebuit să călătoresc foarte mult pentru promovarea cărții în mai multe țări și, cum spuneam, practic am semnat vânzarea drepturilor de ecranizare înainte de apariția cărții. Se întâmplă rar. Producătorii așteaptă să fie confirmată de piață cartea, adică să genereze foarte mult succes de vânzări, de critică, ori au avut atât de multă încredere în forța manuscrisului încât l-au cumpărat înainte de publicare.”
Sleeping dogs, ecranizarea romanului Cartea Oglinzilor
Romanul Cartea Oglinzilor a fost ales, chiar înainte de a fi publicat, pentru a fi transformat în scenariul unui film, în cetatea filmului de la Hollywood. Adaptarea este semnată de Adam Cooper și Bill Collage, iar regia îi aparține lui Adam Cooper. Rusell Crowe și Karen Gillan sunt actorii selectați în rolurile principale.
„Deci în martie va fi ceea ce se numește difuzare limitată, adică doar într-o serie de cinematografe, în Statele Unite, după care într-o a doua etapă va fi distribuit în cele 30 de țări care au cumpărat drepturile de difuzare, inclusiv România. Undeva în aprilie, deși s-ar putea România să fie mai repede, să fi negociat o difuzare mai rapidă, chiar în luna martie, adică înainte puțin de difuzarea în America, rămâne de văzut. Deci undeva în intervalul, să spunem, 15 martie și sfârșitul lui aprilie va fi difuzat în lume.”
Semnificația oglinzilor
Atunci când ne privim într-o oglindă, ceea ce aceasta reflectă spre noi ține de interpretarea sau proiecția minții noastre. Uneori informația primită poate fi cea din prezent, alteori una înregistrată în trecut sau poate fi o imagine deformată de credințele înregistrate în urma unei traume. Romanul Cartea Oglinzilor reflectă scenariile minții noastre.
„Niciodată nu știi ce îți rezervă trecutul. Este foarte bine spus, așa lucrează mintea umană. Nu e o găselniță scriitoricească și psihologia m-a pasionat întotdeauna. E fascinant modul în care funcționează în mintea noastră și modul în care rescrie. Nu înregistrăm fapte brute niciodată, ca un robot, ca o bancă, ca o cameră de filmat. Înregistrăm semnificații, sentimente, stări, iar în funcție de evoluția noastră în timp uneori le rescriem. Cum spune un personaj în carte la un moment dat, amintirile noastre nu sunt fotografii. Mintea noastră acționează ca un regizor și un scenarist în același timp, rescrie și modifică permanent dar percepția noastră, sentimentele noastre vizavi de ceea ce s-a întâmplat într-un moment din trecut se schimbă, evident, în timp, pentru că noi ne schimbăm și atunci vedem lucruri diferite. Acolo intervine și simbolul oglinzilor și din acest motiv se numește The Book of Mirrors, Cartea Oglinzilor.”
Un roman construit pe o structură de puzzle
Scriitorul Eugen Chirovici își construiește romanele pas cu pas, ca într-un joc de puzzle. Inspirația îi poartă penița în povești separate, fiecare o imagine în sine, pe care le combină mai apoi într-un timeline ce le unește în capitole. Măiestria acestui stil de lucru își are rădăcinile în pasiunea pentru pictură, în care tabloul apare ca urmare a construcției tușă cu tușă, în funcție de inspirația de moment.
„Din punct de vedere tehnic, ca să zic așa, sunt atipic față de alți scriitori și de aia cărțile mele cred că sunt mai cinematice decât ale altora sau mai vizuale, aș putea spune. Probabil îmi vine și de la pictură chestia asta, în sensul că, în general, un scriitor urmează un timeline, urmează o cronologie, în momentul în care scrie și trece la o scenă și construiește. Eu le construiesc ca un puzzle, construiesc pe scene. Un tip intră într-un bar și acolo cunoaște o femeie care stă tristă și bea un martini. Asta e o scenă în sine. În momentul în care o scriu, nu știu cum e legată neapărat de un întreg, de o poveste mai amplă. Aceste scene, la un moment dat, încep să se coaguleze într-o povestire, să se lege între ele și abia la sfârșit le așez într-o, haideți să spunem, o cronologie sau o ramă temporală.”
Suntem cu toții, în fiecare clipă, proiecții ale minții noastre. Mici fragmente care se lipesc una de cealaltă, într-o imagine pe care să o putem privi într-o oglindă. Uneori simțim că ceea ce vedem nu ne reprezintă, iar atunci ne rescriem povestea. Tu cum te vezi atunci când te privești în oglindă?
