Radio Reșița: Pasiune…la altitudine – povestea escaladei în Banatul Montan cu alpinistul...

Radio Reșița: Pasiune…la altitudine – povestea escaladei în Banatul Montan cu alpinistul Cornel Galescu

30
0

Invitatul acestei ediții este cunoscutul alpinist Cornel Galescu de al cărui nume se leagă multiple reușite pe plan internațional.

Cornel Galescu s-a născut la Caransebeș, la poalele munțilorȚarcu. A parcurs nenumărate trasee de vară și de iarnă din Bucegi, Piatra Craiului, Cheile Bicazului, Valea Cernei, Retezat, Cheile Turzii, etc.

În palmaresul său, alături de premii obținute la competiții interne, se adaugă expediții în Alpi (1996, 2004), Caucaz (1990, 1991), Anzi (1998, 2003), Kackar (1993), Taurus (1996), Himalaya(1996, 2003), precum și numeroase premiere: premiera mondială din Turcia (Turnul românilor, 1993), premiera românească pe ruta tehnică din Aconcagua, premiera românească peVf. McKinley ( Alaska, 1997), premiera românească pe Vf. Cerro Solo din Patagonia (2000), ascensiunea solitară peVf. Sitta Chuchura din Himalaya, expediții la Polul Nord și PolulSud.

Coco Galescu, fondatorul Clubului Montan Caransebeș, este preocupat cotinuu să învețe generațiile viitoare cum să cucerească înălțimile.

Ne povestește astăzi despre alpinism și escaladă în Banatul Montan, dar nu numai în Banat.

”Cuvântul alpinism este un pic curajos dacă este să ne referim strict la la zona Banatului, pentru că alpinismul se interpretează ca fiind cucerirea marilor vârfuri. Se știe că în zona Banatului vârfurile munților nu trec de 2.300 m, așa că n-am putea spune la modul degajat că este vorba de alpinism. Totuși, eu îi voi spune alpinism, fiindcă în perioada anilor 60 -70, când au fost amenajate primele trasee de escaladă în Herculane, acestea au avut mai multe lungimi și atunci am putea spune că aceste trasee amenajate în perioada respectivă au constituit un prilej bun pentru antrenamentele pentru vârfurile mari ale lumii. Vorbim, așadar, în zona Banatului Montan, mai mult de escaladă, de cățărare. Relieful permite acest lucru și cele mai cunoscute zone sunt Băile Herculane unde au loc diverse competiții. Putem să mergem mai departe pe Valea Cernei, chiar dacă ieșim cumva din zona Banatului. Valea Cernei, se știe, are 40 km și este străjuită de pereți de calcar, pereți care au fost modelați de-a lungul vremurilor de către vânt, apă, astfel încât s-au creat niște formațiuni foarte interesante atât din punct de vedere estetic cât și din punct de vedere al escaladei. Se pot amenaja trasee destul de ușor, trasee de escaladă și istoria arată că în fiecare an crește numărul acestor trasee, se amenajează din ce în ce mai multe.

Sunt organizații și cluburi de care se leagă începuturile alpinismului și escaladei în Banatul Montan. Primele trasee amenajate în zona Banatului au fost realizate de către membrii clubului Universitatea din Timișoara. Eu însumi am avut această șansă de a fi membru la acest club în perioada studenției, perioadă care a fost înainte de revoluție, între anii 1985-1990. Și atunci am cunoscut și eu alpiniștii clasici, ca să le spun așa, părinții alpinismului bănățean.

Deci, primii oameni care s-au încumetat să urce pe pereții din Herculane, cu ajutorul pitoanelor, a ciocanului, a hamurilor și a corzilor, au intrat într-un necunoscut total; la momentul respectiv nu știau ce o să întâlnească acolo, nu știau dacă există pietre care se mișcă, nu știau dacă o dată intrați pe traseu au pe unde să iasă. Deci, a fost o muncă titanic și o muncă ce s-a desfășurat voluntar. Adică a fost o muncă făcută doar din pasiune și noi astăzi le datorăm foarte multe acelor pionieri ai alpinismului. Eu aș spune că a fost o perioadă romantică, o perioadă foarte frumoasă pentru că nu urmărea nimic altceva, adică nu exista niciun stimulent de natură material sau de alt fel. Era doar pasiune, un pretext de a ieși în natură și de a simți cu adevărat ideea de libertate.

La sfârșitul anilor 80 a început să apară, și în România, curentul acesta nou de escaladă sportivă, cunoscut ca și Free climbing”, spune temerarul bănățean, Cornel Galescu.

Primele concursuri de cățărare au avut loc la Herculane în perioada de dinainte de 89, când se obișnuia să aibă loc o etapă de toamnă a Campionatului Național de Alpinism. În acest campionat, participau sportivi de la diferite cluburi din țară. Cele mai cunoscute erau din Brașov, Iași, Cluj, Zărnești, Petroșani, dar și Clubul Universitatea din Timișoara. În paralel, tot în zona Herculane se desfășurau cunoscutele Alpiniade. Era un prilej să se adune în jurul ideii de alpinism echipe, oameni pasionați de munte, de cățărare. Și dacă la început acestea se organizau sub pretextul unor simple întâlniri și povești în jurul focului, mai târziu au început să capete și ele statut de competiție.

Ceva mai târziu, în special după 90, în aceeași zonă Herculane, au început să apară trasee de escaladă și odată cu aceste trasee competiții axate pe cățărarea de acest gen.

”Una dintre cele mai cunoscute competiții este Herculane Climbing Open 2023, care au anul acesta, a ajuns la cea de a 21-aediție. Cei care organizează sunt membrii Clubului Alternative din Timișoara. Din acest club face parte și alpinistul Horia Colibășanu, cel mai cunoscut alpinist de altitudine la ora actuală din România. Are un istoric deosebit, niște performanțe și mă mândresc că sunt prieten cu el și că mai mergem câteodată împreună la munte”, a afirmat Cornel Galescu.

La inițiativa lui Cornel Galescu, cel care este și șeful Salvamont Caraș-Severin, se organizează în Banat cursuri de alpinism care se desfășoară atât în sezonul estival, cât și în cel hibernal. De asemenea, de 15 ani se desfășoară pe Muntele Mic sub coordonarea acestuia tradiționala tabără de aventură, axată pe escaladă, drumeții și inițiere în activitățile montane de aventură.

”Noi spunem că alpinismul este un sport care se mănâncă cu lingurița, în sensul că nu trebuie să te grăbești, trebuie să ai răbdare să parcurgi frumos toate etapele. Adică, nu înseamnă că dacă ai reușit să urci pe vârful Moldoveanu în următorul an te gândești să mergi pe Everest; pentru că îți trebuie, bineînțeles, foarte mare experiență și fiecare expediție în sine presupune acumularea de noi informații și noi trăiri care te ajută, cum spuneam, la următorul obiectiv. Una dintre calitățile pe care ar trebui să le aibă tinerii atrași de alpinism, ar fi această curiozitate, suplimentată cu voință, curaj, răbdare și tenacitate”, a mai spus alpinistul Cornel Galescu, un alt român de nota 10, cel care, iată, asigură viitorul alpinismului și escaladei atât la nivel național, cât și internațional.

Realizator: Cristina Corocan

Sursa foto: Cornel Galescu