Cusătura iei tradiționale românești meșteșugită pe pânză și încondeiată pe ouă de struț
În luna iunie este, printre altele, și sărbătoarea iei românești. În 2022, Președintele României a promulgat o lege prin care ziua de 24 iunie devenea „Ziua Iei”.
Ia românească, parte a costumului tradițional, este dovada că timpul și toate faptele petrecute de-a lungul lui, bune sau rele, nu pot să șteargă întru totul elementele de identitate culturală a unei țări. Oamenii din această țară, plecați peste hotare sau rămași au și au avut cea mai mare contribuție la a duce mai departe moștenirea și semnificațiile acestei părți din portul popular, de aproape un veac.
Ia noastră autentică, a românilor, e cusută de mână, iar cusătura e o formă de meditație. În ea se împletesc gânduri, emoții, nostalgii, poate chiar lacrimi sau râsete cu poftă de pe la șezători și câte și mai câte. Iar omul care o îmbracă duce cu el nu doar mândria unui port trudit și frumos, ci și toate aceste trăiri. De aceea, se spune că fiecare ie este unică nu doar pentru model, ci datorită amprentei sufletului care o coase.
Doamna Mariana Gecan este meșter popular în Cluj-Napoca. De loc, e de prin părțile Bistriței, însă și-a făcut rost la Cluj. Coase de multă vreme, iar cusutul i-a fost drag dintotdeauna. Iile ei au ajuns prin Europa și sunt în continuare foarte apreciate. Dovadă sunt un magazin din Bruxelles pe care îl aprovizionează destul de des, dar și vânzările pe care le face la diverse târguri la care participă în țară și în străinătate.
Mie îmi place mult să cos. Mă relaxează lucrul de mână. Cel mai mult îmi place să creez ii noi, catrințe sau poale, după modele vechi. Este foarte important să ne păstrăm tradițiile, identificarea poporului nostru românesc!
Pentru a coase o cămașă populară sau o ie, mă inspir după planșe sau cămăși vechi, găsite prin lăzile bunicii sau expuse la muzeu. Cel mai mult îmi place să lucrez cu mărgele. Merge mult mai anevoios, dar îmi place mai mult. Sunt cursantă a Școlii de Arte Tudor Jarda din Cluj-Napoca, Secția țesut-cusut și, pentru unul din examene, am cusut o cămașă cu mărgele, din Bistrița, cu șiră peste cot. Pentru a înfrumuseța cămașa populară sau ia, la mâneci, fac danteluță cu croșeta (cipcă se spune pe la noi). De loc, sunt din județul Bistrița-Năsăud, satul Ciceu Corabia, de la Cetatea Ciceului și cu mândrie vă spun că bistrițenii sunt oameni harnici și de omenie!
Sunt o persoană care îi învață și pe alții arta asta a cusutului și tehnicile de cusut. Tot timpul am de învățat, știu asta. Am făcut cursuri de cusături tradiționale, am participat la multe șezători și studiez modele pe care le întâlnesc pentru prima dată. Nu am un model anume. Cos după preferințele oamenilor, dar la noi în Ardeal, cele mai apreciate sunt iile cu motive florale. Singură, de mână, închei iile și cămășile. Așa se fac lucrurile, tradițional. Fac și cheițe, diferite tipuri, înnodățică, purecel sau zig-zag. La ia adevărată, autentică, nimic nu se coase la mașina de cusut.
Mie, munca aceasta îmi aduce o stare de bine. Când creezi cu sufletul, simți că toată lumea este a ta, că totul este bine și frumos.
Mă găsiți și pe Facebook – am pagina Costume Populare Cluj sau la diversele târguri organizate cu Asociația Produs de Cluj.
Pentru fiecare piesă cusută am amintiri frumoase! Fiecare îmi dă mulțumire sufletească și totodată materială, pentru că doar asta fac, nu mai am alt serviciu! Tot timpul mi-l dedic cusutului! Simt că am fost binecuvântată cu acest har! Cred că fiecare dintre noi este un artist în sufletul lui! Doar trebuie descoperit! O viață avem! Și este foarte important să fii mulțumit cu ceea ce faci! Cu ceea ce ești ! Îndemn pe fiecare să facă ceea ce simte cu sufletul! (Mariana Gecan)
Costumul tradițional este, probabil, expresia cea mai grăitoare dintre formele de manifestare ale artei populare românești. Costumul popular spune povestea femeii de odinioară, a bunului ei gust și a simțului său estetic, dar și a măiestriei în arta cusutului și brodatului, care s-a rafinat de la o generație la alta. Dintre toate piesele componente ale costumului tradițional românesc, IA este astăzi cea mai apreciată, ușor de integrat în vestimentația actuală. Observând semnele și simbolurile din altița cămășii sau din râurile cusute pe mânecă pe care le-a regăsit în arta ouălor încondeiate, artistul clujean Mariana Andone Rotaru, expert în bunuri de patrimoniu, muzeograf și arheolog, le-a adunat într-o colecție inedită de ouă de struț încondeiate care se află în această perioadă la Timișoara. Și, astfel, prin broderia în coajă de ou, artista spune povestea cămășilor de patrimoniu din majoritatea zonelor geografice ale țării noastre, acolo unde, femei harnice și pricepute au transmis, de-a lungul vremii, sentimente exprimate prin culoare și model.
”Deși de mai multă vreme admiram frumusețea cămășii noastre tradiționale, devărata valoare a iei am descoperit-o abia în urma cu cațiva ani, atât prin intermediul colaborării cu unii colecționari și colegi etnografi la organizarea unor expoziții, dar și prin intermediul Șezătorilor și a comunităților online: La blouse roumaine, Măiestria, Semne cusute și altele.
Dintre toate piesele componente ale costumului tradițional, ia este astăzi cea mai apreciată, fiind ușor integrată în vestimentație, la o pereche de blugi sau fustă. De aceea, tot mai multe femei, mai ales din marile orașe, preferă să-și coasă propriile ii care sunt, de fapt, reconstituiri ale unor piese de patrimoniu. Deși există mai multe tipuri de croiuri, cămașa cu altiță este cea mai răspândită. Ca membră a grupului Arta acului, la Cluj și eu mi-am cusut propria cămașă cu altiță după o piesă din colecția Brătianu, aflată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Semnele și simbolurile din cusătura tradițională le-am regăsit în modelele încondeiate pe coaja oului pascal: rombul, pătratul, crucea cu brațe frânte, zigzaguri și meandre, pomul vieții, toate cu un rost și rol bine definite în structura ornamentală a cămașii, vorbind despre universul spiritual și legătura cu mediul, cu natura a țărăncii harnice care a cusut cămașa. Culorile și materialele folosite transmit informații despre statutul social și material al posesoarei.
Practic, așa a luat naștere ideea transpunerii acestor motive în coaja oului de struț, propunând astfel iubitorilor de artă și de frumos continuarea dialogului dintre piesele de patrimoniu, cămășile tradiționale și creațiile marca MaryAndo– ouă de struț încondeaite și încrustate.
Abordarea inedită vizează deopotrivă aspecte tehnice și estetice. Frumusețea și valoarea iilor este dată și de îmbinarea mai multor puncte de cusătură, aspect pe care eu l-am surprins prin realizarea decorului, folosind mai multe tehnici arhaice, precum încondeierea cu băi successive de culoare, încrustarea fizico-chimică, încondeierea cu ceară în relief și aplicarea unor mărgeluțe viu colarate, folosind totodată foiță de aur de 24K și de argint pentru a sugera paietele sau firul metalic. Pentru colecția de anul trecut, ”Geometrie și flori în coaja de ou”, m-am inspirat din semnele cusute pe altițele cămășilor din Bucovina atât de viu colarate, din geometria ciupagului cusut pe cutulițe în Transilvania, din decorul atât de frumos al cămășilor din Ținutul Pădurenilor sau motivele cusute pe cămășile de pe Valea Hârtibaciului, și nu numai, interpretându-le pe volume curbate în creații unice.
Colecția de casete de bijuterii din ou de struț, SÂNZÂIANA, lansată în aceestă primăvară a fost creată cu migală și măiestrIE, cu aur și argint, asemeni izvoadelor care m-au inspirat, unele dintre cele mai rafinate cămăși vechi românești din Banat și zona Muscel, brodate cu mătase albă, bumbac sau fir metalic auriu, având totodată ca sursă de inspirație o superbă cămașă cu ”altițe solare” din zona Cașin (jud. Bacău).
Ornamentația încrustată pe suprafețele ovoidale este realizată în limbajul specific acestei arte. Toate lucrările mele în coajă de ou de struț sunt expuse la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara în cadrul expoziției INSPIRAȚIE ÎN CREAȚIE, curatoriată de domnul Marius Matei, iar expoziția mai poate vi vizitată și în luna iunie 2023. (Mariana Andone Rotaru)
Realizator: Alina Nechita
Foto:Mariana Gecan / Mariana Andone Rotaru
