Credincioșii ortodocși și greco-catolici se pregătesc să primească Lumina Învierii. Ne aflăm în săptămâna patimilor, presărată cu datini străvechi, prilej pentru înnoire sufletească, dar și pentru a ne aminti de semnificațiile obiceiurilor pascale. Muzeul este o casă a moștenirii noastre culturale, iar rolul patrimoniului muzeal în explicarea acestor tradiții, este esențial. Studiul aprofundat al modului de a trăi, cu credinţele şi obiceiurile specifice propriei etnii a dus la o lărgire a dimensiunii culturale.
Despre importanța trăirilor autentice, despre tradiții uitate și simbolistica Paștelui, explicată pe înțelesul copiilor, ne-au povestit muzeograful Livia Marc și cercetătorul științific dr. Dorel Marc, într-un interviu realizat la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș.
Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș se află în Palatul Toldalagi, unul dintre cele mai însemnate monumente ale oraşului Târgu Mureș, datând din secolul al XVIII-lea. Patrimoniul muzeului conţine colecţii etnografice valoroase, de la port popular şi textile de interior, până la obiecte din lemn, ceramică, piese din metal şi os precum şi obiecte de cult religios. Îmbogățirea patrimoniului muzeal este realizată permanent prin campanii de achiziţii care urmăresc completarea colecţiilor etnografice în vederea reprezentării tuturor zonelor etnografice mureşene: Câmpia Transilvaniei, Târnavele, Valea Gurghiului, Valea Superioară a Mureşului, Valea Nirajului.
O misiune importantă a Muzeului de Etnografie din Târgu Mureș este aceea de a completa educația copiilor, primită în familie și în cadrul școlii și de a-i familiariza pe cei mici cu patrimoniul etnografic. În contextul unei societăți profund secularizate, muzeul oferă o șansa copiilor de a se integra în cadrul cultural al obiceiurilor pascale, ne asigură dr. Dorel Marc, cercetător științific în cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Mureș. Pe lângă grija pe care o poartă obiectelor de patrimoniu, muzeograful are contact direct cu publicul vizitator. Expozițiile tematice surprind crâmpeie din satele de altă dată, astfel, vizitatorii își găsesc rădăcinile, în sânul muzeului. Muzeul de Etnografie din Târgu Mureș se transformă deseori și într-un spațiu pentru orele de studiu interactive, oferind istorii interesante destinate educării și stimulării intelectuale.
Galeriile de artă devin, ele însele, adevărate săli de curs pentru copii, adolescenți sau adulți. Deși copiii nu înțeleg, de multe ori, limbajul specific de altă dată, acesta este decodificat prin jocuri, afăm de la Livia Marc, muzeograf. Muzeul oferă o paletă largă de modalități de cercetare și voie bună pentru a-i face pe copii curioși. Elevii clasei I de la Școala gimnazială Bernády György din Târgu Mureș s-au înscris la atelierele de lucru cu tematică pascală și au învățat să vopsească ouă, cu coji de ceapă. Au descoperit taine ale meșteșugului încondeierii ouălor și au putut vedea cum se utilizează chișița. Muzeograful Livia Marc le-a povestit copiilor și despre un obicei practicat în trecut, numit „Împușcatul cocoșului”, care are la bază semnificații religioase. Feciorii din satele din jurul Reghinului mergeau să împuște cocoșul, drept pedeapsă, pentru că avea să vestească, prin cântec, trădarea Mântuitorului de către cel mai bun prieten, apostolul Petru. Printr-un joc inițiat de muzeografi, copiii au depănat mici gheme de lână cu care au aruncat spre un mic cocoș de lemn, urmând ca învingătorii, cei care au reușit să-l răstoarne, să primească, în dar, o pană adevărată de cocoș.
Fără realitatea Învierii, creştinismul nu ar fi decât o culegere de basme frumoase. Dincolo de ouă roşii şi iepuraşi de ciocolată, Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină, însă concepte dificile precum moartea și învierea lui Hristos pot fi deseori greu percepute de copii.
Copiii și tinerii trebuie să parcurgă calendarul sărbătorilor, nu într-un mod mimetic, pur astronomic, legat de sosirea primăverii, ci cunoscând și ipostazele religioase ale sărbătorilor pascale. Din nou, muzeul poate să le sară în ajutor, ne spune etnograful dr.Dorel Marc. De la vârste fragede, copiii înţeleg simbolurile, fiind foarte potrivită ideea unor obiecte care să reprezinte momentele cheie ale săptămânii Pascale. Astfel, simbolistica Paștelui le este explicată copiilor curioși, cu multă răbdare, de muzeograful Livia Marc.
Pentru strămoşii noştri, Paştele însemna mult mai mult decât câteva zile libere şi un alt prilej de a sărbători cu mâncare şi băutură. Pe vremuri, oamenii trăiau cu nădejdea Învierii în toată perioada postului şi respectau cu sfinţenie toate tradiţiile şi obiceiurile pe care le impunea această mare sărbătoare. Poveștile mamei, de loc din localitatea Bilbor, despre obiceiuri de Paști de altă dată, erau ascultate cu sufletul la gură, de copilul Livia, care nu știa pe atunci, că avea să le transmită, peste ani, tinerilor, în calitate de muzeograf, aceste emoții ale pregătirilor din cadrul sărbătorii pascale. Sfințirea alimentelor, spălatul cu apă proaspătă și cu oul roșu, înnoirea, bucuria hainelor noi dăruite de părinți și cusute în casă de bunici, jocul din a doua zi de Paște, când copiii se distrau în jurul hinții, ciocnind ouă roșii, sunt obiceiuri de mult uitate. Despre pregătirile riguroase din locurile natale, din comuna Gălăuțaș, județul Harghita, în timpul săptămânii mari, despre post și rolul focului aprins, care semnifică refacerea, în plan spiritual, a legăturii dintre generații, își amintește cu emoție, etnograful Dorel Marc.
Asistăm la împrumuturi de obiceiuri care, de regulă, nu pot fi integrate într-un alt context cultural, nu se potrivesc cu structura noastră matricială, dar care se așază, abuziv, peste tradițiile deja existente. Misiunea etnografilor de a prezenta o viziune corectă asupra autenticității obiceiurilor este cu atât mai grea cu cât aceste tradiții străine captează, din ce în ce mai mult, atenția tinerilor. Cercetătorul etnograf Dorel Marc s-a născut și a crescut la țară și este recunoscător că a experimentat trăiri autentice din lumea satului pe care, cu bucurie, le transmite mai departe, atât în familie, cât și în cadrul activităților dedicate educației muzeale.
Expoziţiile etnografice din cadrului Secției de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș sunt o expresie a interculturalităţii, a convieţuirii dintre diferite naţionalităţi şi etnii prezente în această regiune a Transilvaniei. Le suntem recunoscători muzeografilor, cercetătorilor și etnografilor care depun constant eforturi pentru lărgirea dimensiunii culturale prin încercarea de a studia cât mai aprofundat modul de a trăi, cu credinţele şi obiceiurile specifice propriei etnii şi a celor ce convieţuiesc împreună.
Realizator: Veronica Ilie
Foto: Veronica Ilie
