Memorialul Ipotești – ”Sub raza gândului etern”

15 ianuarie – ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit, începând din 2011 Ziua Culturii Naţionale.

De aceea, în această ediție a emisiunii noastre, ne-am gândit să poposim la Ipotești, unde a copilărit marele nostru poet și a revenit de-a lungul vieții, pentru că aici era acasă. Ne-am propus să aflăm cum era acest loc – casa, bisericuța familiei, farmecul naturii …

Invitata emisiunii este doamna Ala Sainenco – manager al Memorialului Ipotești, de la care am aflat aspecte importante din istoria familiei, ce a însemnat acest loc pentru Eminescu și cum se reflectă el în opera poetului.

Memorialul Ipotești este conceput și dezvoltat în jurul casei părintești, construită de Gheorge Eminovici, tatăl poetului pe moșia cumpărată în 1847 de la Eufrosina Hurmuzache, sora lui Constantin Hurmuzache.

Căminarul Gheorghe Eminovici, se va muta la Ipotești, în 1853, cu soţia sa Ralu şi cei 7 copii: Şerban – 12 ani, Nicu – 10, Iorgu – 9, Ilie – 7, Maria – 5, Mihai – 3, Aglae – 1 an.

Întrucât, la momentul cumpărării, casa era deja o ruină, Gh. Eminovici a demolat-o și a construit pe locul acesteia una nouă.

Pe 10 februarie 1878, Gh. Eminovici a vândut moşia Ipoteştilor lui Cristea Marinovici, rămânând ca administrator al noului proprietar până în 1884.

De la moartea căminarului Gheorghe Eminovici (1884) până în 1924, casa a fost locuită o singură dată.  În 1924, casa copilăriei lui Eminescu, nelocuită ani de zile, ajunsese o ruină. În același an, Maria Papadopol, proprietara moșiei, donează statului român terenul unde se mai aflau ruinele casei.

Casa a fost refăcută în perioada 1934-1936 într-un stil care nu corespundea originalului și în această formă a găzduit, începând cu 1940, primul muzeu memorial.

Întrucât nu respecta structura originalului, casa-muzeu a fost demolată și reconstruită pe vechea fundație, în perioada 1976-1979, ținându-se cont de fotografiile de epocă existente (fotografia din 1909 a lui Jean Bielig; fotografiile din 1916 şi 1917, făcute de un fotograf rămas necunoscut; fotografia din 1921 care îi aparţinea lui Gheorghe Spătaru). Casa de azi  este întocmai ca cea a copilăriei lui Eminescu: are aceleași dimensiuni, acelaşi stil de construcţie, aceeași amplasare a camerelor (salon, camera părinţilor, camera fetelor, hol).

În anul 1992, se înființează Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, un complex muzeal în care se desfășoară ample proiecte culturale, focalizate pe cercetarea biografiei şi a operei eminesciene, deschis oricăror manifestări de valoare din diverse domenii ale expresiei artistice.

Memorialul de la Ipotești este, în prezent, mai mult decât construcțiile inițiale aflate pe acest teren.Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Bisericuţa familiei Eminovici) este un monument istoric, fiind construită în  jurul anului 1780, ctitorii ei fiind Ipatie și Nicolai Isăcescu. Făcută inițial din lemn care a putrezit în timp, biserica a fost refăcută din vălătuci.

Biserica a devenit astfel lăcaș de rugăciune al familiei, continuând să fie folosită ca biserică a satului și după cumpărare. Plata preotului, precum și repararea bisericii erau în sarcina lui Gheorghe Eminovici.

Mormintele Familiei Eminescu– se află spatele bisericii, la mică distanță, se găsesc mormintele a patru dintre membrii familiei Eminovici.

Gheorghe (George sau Iorgu), al treilea copil al familiei Eminovici, născut pe 16 aprilie 1844, moare și este îngropat la Ipotești în 1873. Iorgu a făcut şcoala la Cernăuţişi studii militare în Prusia. Și-a întrerupt cariera militară şi s-a retras la Ipoteşti, bolnav de tuberculoză. În ciuda îngrijirilor, a murit la vârsta de 29 de ani.

Raluca Eminovici, mama poetului, a treia fiică a stolnicului Vasile Iuraşcuşi a Paraschivei Iuraşcu (Donţu), născută Joldeşti în 1816,  moare și este îngropată la Ipotești pe 15 august 1876. Raluca Iurașcu s-a căsătorit cu Gheorghe Eminovici în 1840, a avut unsprezece copii. Pe şase dintre ei i-a pierdut încă din timpul vieţii sale.

Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, născut pe 10 februarie 1812, fiul mai mare al dascălului din Călineşti, Vasile Eminovicişi al Ioanei Sărghei, moare și este îngropat la Ipotești pe 8 ianuarie 1884. Provenind dintr-o familie numeroasă şi nu prea înstărită, Gheorghe Eminovici a părăsit de timpuriu satul natal, fiind, pe rând, scriitor de cancelarie la baronul Jean Mustaţă, administrator al moşiei Dumbrăveni a boierului Balş, care l-a ajutat să obţină de la domnitorul Mihail Sturza titlul de sluger. În 1841 Eminovici  a fost ridicat la rangul de căminar.

Nicolae (Nicu), al doilea copil al familiei Eminovici, născut pe 2 februarie 1843, se sinucide la două luni după moartea tatălui și este îngropat la Ipotești. Nicolae a absolvit gimnaziul de la Cernăuţi, a studiat dreptul la Timişoara, în biroul avocatului Emmerich Christian. Lipsurile materiale şi boala l-au determinat să se întoarcă în 1881 la Ipoteşti, unde și-a ajutat tatăl în administrarea fostei moşii a familiei.

Casa ţărănească de epocă și beciul .Casa țărănească  de epocă (Casa Papadopol) este elementul etnografic al complexului muzeal. Casa a aparținut familiei Maria și Constantin Papadopol, ultimii proprietari ai  moșiei Ipotești, care au donat-o statului român. În această casă, și-a pictat Horia Bernea tablourile, în perioada taberelor naționale de pictură de la Ipotești.

Muzeul tematic Mihai Eminescu a fost inaugurat la 15 ianuarie 2000. Prin muzeu, se face  trecerea de la spaţiul real al copilăriei – satul Ipoteşti, casa părintească – la spaţiul ideal al vieţii poetului, privită în ansamblu, aşa cum este sugerată de documentele din epocă şi de mărturii despre existenţa lui Mihai Eminescu.

Bazat pe simbol, stilizat, axat pe viaţaşi opera poetului, muzeul este împărţit în mai multe spații tematice care ilustrează principalele etape din viaţa şi creaţia lui Mihai Eminescu. Spaţiul cu valenţe simbolice dedicat naşterii, cu elemente ale vieţii rurale şi însemne ale familiei Eminovici, este urmat de cele care reflectă etapele semnificative din traseul vieţii lui Mihai Eminescu: studiile la Cernăuţi; pasiunea pentru teatru; studiile în străinătate (Viena, Berlin); momentul Putna; camera de lucru; perioada ieșeană; redacția revistei Timpul. În sala Castel, sunt expuse ilustrări ale operei eminesciene.

Spaţiile expoziţionale din clădirea muzeului includ şi o sală de expoziţii temporare care poartă, din ianuarie 2001, numele lui Horia Bernea. Horia Bernea a vizitat Ipoteştii în calitate de participant la ediţia din 1998 a Taberei de pictură şi grafică. În iunie 2000, această sală a găzduit o expoziţie Horia Bernea cu tema „Coloana”, iar în iunie 2005 – o selecţie din opera pictorului. Anual, sala găzduieşte 2-3 expoziţii  temporare ale Memorialului Ipoteşti sau expoziţii itinerante.

Biblioteca Naţională de Poezie Mihai Eminescu a fost inaugurată la 15 ianuarie 2000. Biblioteca dispune de un depozit de carte − două săli pentru colecţiile de specialitate − şi un depozit de patrimoniu, în care sunt păstrate şi conservate bunurile culturale mobile. Într-un spațiu separat sunt depozitate volumele ce alcătuiesc DonaţiaMihai şi Gheorghe Ursachi.

Biblioteca dispune de un amfiteatru interior (cu 100 de locuri), care poartă numele  Laurenţiu Ulici. Amfiteatrul este destinat publicului participant la proiectele culturale derulate de Memorialul Ipoteşti, putând fi folosit şi ca sala de lectură.

Lacul cu nuferi, situat în extravilanul comunei Mihai Eminescu, judeţulBotoşani.

La Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu descoperim o serie de proiecte atât culturale cât și de cercetare. Aici sunt organizate colocvii, simpozioane, cursuri de vară, tabere de creaţie, expoziţii temporare, spectacole și multe alte inițiative care susțin studiile de specialitate sau promovează opera eminesciană.

Proiectele culturale ale Memorialului Ipotești:

De aseemenea, Memorialul Ipotești  organizează o serie de evenimente care marchează  Ziua Culturii Naţionale – Zilele Eminescu.

Zilele Eminescu, ediția ianuarie 2015, la Memorialul Ipotești

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, în parteneriat cu alte instituții din județ,  în perioada 14-16 ianuarie 2023, Zilele Eminescu.

Manifestările vor debuta sâmbătă, pe 14 ianuarie, la ora 13.00, cu vernisarea expoziției stradale „Poeți contemporani cu Eminescu”, în parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani. Expoziția a fost concepută sub aspect grafic de Liliana Grecu, selecție și texte – Lucia Țurcanu, fiind realizată în parteneriat cu Biblioteca Județeană  „George Coşbuc” Bistrița-Năsăud. În aceeași zi, începând cu ora 14.00, în Sala „Horia Bernea” a Memorialului Ipotești, organizatorii invită publicul la o după-amiază de folk, în compania lui Doru Ionescu, care va face o prezentare despre Folk & rock pe versuri de Eminescu, și Ovidiu Mihăilescu, care va susține un recital de muzică folk.

Duminică, slujba de Te Deum, oficiată cu ocazia zilei de 15 ianuarie, va avea loc în Bisericuța familiei Eminovici de la Ipotești, începând cu ora 11.00, fiind urmată de depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu din incinta Memorialului.

În ziua de 15 ianuarie, începând cu ora 11.45, va avea loc ceremonia de acordarea Premiului Național pentru Traducerea și Promovarea Operei Eminesciene.  Premiul este acordat de Memorialul Ipotești anual, în baza deciziei unui juriu național din care fac parte profesorii și criticii literari: Iulian Costache, Mircea A. Diaconu, Andrei Terian. Discursul de Laudatio va fi susținut de prof. Mircea A. Diaconu, fiind urmat de răspunsul la Laudatio. Un mesaj pentru laureat îl va avea Acad. prof. dr. Mircea Martin. Ceremonia de premiere va fi urmată de conferința „Eminescu al timpului său – Eminescu al timpului nostru”, susținută de Varujan Vosganian, prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România.

După o scurtă pauză, activitățile vor continua, de la ora 13.30, în sala „Horia Bernea” cu ediția din ianuarie a proiectului Poeți în dialog, organizată în parteneriat cu Liceul „Regina Maria” Dorohoi. Invitații acestei ediții sunt poeții Octavian Soviany și Claudiu Komartin, moderator – Lucia Țurcanu.

Începând cu ora 15.00, va avea loc masa rotundă Despre cultura română, traduceri și alți conectorii în câmpul global al culturii, la care vor participa profesorii și scriitorii: Magda Cârneci, Caius Dobrescu, Bogdan Ghiu, Mircea Martin, Călin-Andrei Mihăilescu, Carmen Mușat, Radu Vancu.

Luni, pe 16 ianuarie, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, în parteneriat cu Memorialul Ipotești, organizează, la ora 10.00, Concursul de recitare  Dor de Eminescu, cu participarea elevilor înscriși în competiție și a actorilor Teatrului „Mihai Eminescu” și ai Teatrului „Vasilache” din Botoșani. În deschiderea concursului, va fi lansat apelul pentru ediția 2023 a concursului „Porni Luceafărul…”, iar Rareș Prisacariu va susține un recital din Eminescu.

La ora 12.00, în sala „Horia Bernea” va avea loc premiera filmului documentar „Eminescu și Cernăuții”, regia: Mihai Petre Grosu; scenariul: prof. dr. Ionel Novac și prof. Vasile Bycu; producător: GCC FILM GLOBAL, GCC FILM WORRLDWIDE, București.

Începând cu ziua de 15 ianuarie, Memorialul Ipotești va oferi publicului câteva expoziții, atât la Ipotești, cât și în țară: în sala „Horia Bernea” – expoziția de fotografie „Glose”, panotată de graficianul Liliana Grecu – selecție din fotografiile participanților la taberele de fotografie organizate de Memorialul Ipotești în perioada 2016-2021; la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” din Bistrița – expoziția „Memorialul Ipotești – retrospectivă” (concepție grafică – Liliana Grecu); la Casa de cultură „Mihai Sadoveanu” din Pașcani – expoziție de grafică Spiru Vergulescu; la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă din orașul Drochia, Republica Moldova – expoziția „Poeți contemporani cu Eminescu”  (selecție text și prezentare – Lucia Țurcanu; concept grafic – Liliana Grecu).

Foto: Memorialul Ipotești