„Omul sfințește locul”, după cum spune o veche vorbă din bătrâni. Despre oameni, locuri, tradiții și zestre culturală vom vorbi și noi astăzi.
De această dată, călătorim în defileul Mureșului în comuna Lunca Bradului unde descoperim un alt colț de poveste, povestea unei familii și a moștenirii sale etnografice care a dat naștere unui muzeu rural inedit.
„Bună ziua și bine ați venit la Muzeul Ciobotă-Petruț din Lunga Bradului! Mă numesc Rusalina Petruț, deținătoarea muzeului împreună cu familia mea. Muzeul este situat în apropierea Văii Ilvei și deține tot ce are mai frumos Valea Mureșului Superior.”
Comuna Lunca Bradului este o așezare ce pare ruptă din poveștile bunicilor, cu case înșirate de-a lungul Mureșului șerpuitor printre stânci amețitoare, cu biserica ortodoxa cocoțată pe vârf de deal astfel încât se vede din orice parte a așezării, cu oameni gospodari care trebăluiesc zi lumină prin curți. Chiar și cu o baie termală sălbatică, ascunsă la poale de munte printre arbori. Localitatea este tăiată de Drumul Național 1, fiind situată în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu.
Vatra așezării este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița – Deda la altitudinea de 524 m. Cea mai veche atestare a existenţei localităţii se află la biserica ortodoxă unde, pe o placă de lemn, este încrustat un text cu litere chirilice din care aflăm că lăcașul de cult a fost făurit în anul 1816.
Istoria localității, menționată și pe site-ul Primăriei, spune că, la origini, comuna s-a numit Păluţa – cuvânt ce derivă de la un termen specific forestier, apoi Polăţi Ilva și, mai târziu, și-a schimbat denumirea în Lunca Bradului pentru că în centrul comunei era o luncă în care, la marginea Mureșului, exista un brad falnic unde plutaşii poposeau şi de care îşi legau plutele. S-ar părea că dintre localităţile din defileu, Lunca Bradului are cea mai mare vechime.
În cadrul pitoresc al satului autentic românesc, la poale de munte, chiar la intrarea în localitatea Lunca Bradului, familia de localnici Petruț a decis să lase zestre generațiilor viitoare istoria locului. Astfel, a strâns moștenirea etnografică lasată de părinți și bunici și a creat Muzeul „Ciobotă-Petruţ” care cuprinde o casă cu anexe gospodăreşti în care sunt expuse diverse obiecte utile prin gosodării, fotografii, dar şi straie populare, unele vechi de un secol.
Rusalina Petruţ își amintește cu emoție de copilărie:
”Aici m-am născut, aici am văzut prima rază de soare, lângă Valea Ilvei. Părinții mei au cumpărat acest teren și au început să construiască aceste căsuțe. Aici aveam tot ce ne trebuia în gospodărie pentru a ne asigura traiul. Văzând cât de mult au ținut ei la lucrurile acestea, m-am gândit să nu le las de izbeliște și să le întrețin. Sărbătorile de altădată au fost foarte frumoase, nu că nu sunt și acuma, dar atunci ne întâlneam cu toții acasă, frați, părinți, surori, verișori. Acum sunt plecați și prin străinătate. Serile de iarnă, acum pot să spune că sunt lungi, că doar stăm și lucrăm până târziu, dar atunci știam că se face întuneric repede. Coseam, stăteam cu mama la război și țeseam sau torceam, atunci am învățat. Covoarele de pe pereți sunt rămase de atunci, sunt țesute de mine și de mama”.
Și cum totul se face în familie, căsuțele ce alcătuiesc muzeul sunt îngrijite de capul familiei, Gavril Petruţ, care lucrează la ocolul silvic din localitate. Fiica lor Andreea Gabriela Petruţ a îmbrățișat încă de la o vârsta fragedă pasiunea pănților săi pentru tradițiile românești astfel că acum își croiește un frumos drum artistic în lumea cântului popular.
”Familia, la început, a fost mai sceptică, pot să spun. Adică no, este de muncă. Dar am început. Am avut ambiția ca eu să încep, apoi fiica mea a început să meargă la dansuri în comuna Deda. Mi-a fost drag de portul popular românesc, de tradiții și atunci am început să le mai aranjez, să le pun la punct. Apoi Andreea (fiica n.r) a început să cânte și zic, măi, pentru copilul meu, dacă tot avem în gospodărie, să îi deschid ochii să vadă lumina, poate duce tradiția mai departe. Dacă și cântă și dansează, atunci se unesc toate”, ne-a mărturisit emoționată Rusalina Petruț.
Dragi prieteni, aici se încheie prima întâlnire din 2023 cu România de Nota 10. Să vă fie Anul Nou bun, îngăduitor și zâmbitor!
Redactor / Editor sunet: Bianca Bucă
Foto: Arhiva personală a Familiei Petruș / Bianca Bucă
Operator si editor video: Bianca Bucă
