Ba mai mult, sectoarele cheie ale societății sunt dependente de tehnologiile digitale, precum transporturile, energia, sănătatea și finanțele. Însă, așa cum în viața reală, există Bine și Rău, dar și specialiști care să le echilibreze prin intermediul legislației, la fel ar trebui să se întâmple și în viața virtuală. Astfel, în ultimii ani, vorbim despre o înmulțire alarmantă a ceea ce înseamnă atacuri cibernetice, adică încercări de a folosi abuziv informațiile, prin furt, distrugere sau publicare cu scopul de a perturba sau distruge sistemele și rețelele de calculatoare. Conform site-ului Consiliului Europei, ”atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internet până în 2024”.
În acest condiții, se pune un mare accent pe dezvoltarea securității cibernetice și a legislației care o vizează. Pe 22 martie 2021, Consiliul a adoptat concluzii privind Strategia de securitate cibernetică, care subliniază că ”securitatea cibernetică este esențială pentru construirea unei Europe reziliente, verzi și digitale”. Pe de altă parte, Parlamentul European, pe site-ul său, atrage atenția asupra faptului că ”organizațiile și companiile din Uniunea Europeană cheltuiesc cu 41% mai puțin pe securitatea cibernetică decât echivalentele lor din SUA și că Uniunea Europeană lucrează la întărirea securității cibernetice pentru a permite Uniunii să fie un jucător global în acest domeniu”.
În ceea ce privește România, la București, a fost creat, în cadrul Serviciului Român de Informații, Centrul Național Cyberint, care are misiunea de a preveni şi de a răspunde la incidente de securitate cibernetică, acțiuni care afectează funcţionarea sistemelor informatice proprii Serviciului.
Și Brașovul dorește să pună România pe harta ciberneticii mondiale astfel că, în luna mai a anului trecut, a fost lansat un Cyber Hub, în cadrul Agenției Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă, care are ca misiune facilitarea colaborării în vederea consolidării inovării în domeniul securității cibernetice, țintind către un impact al activității sale nu doar regional, ci și național și chiar european.
Bazat pe trei principii de bază, educație și conștientizare, evenimente și inovare, Brașov Cyber Hub își propune să creeze o pepinieră de viitori apărători ai internetului, fapt pentru care încă din primul an de activitate, a pus la punct un program în cadrul căruia elevi din liceele brașovene intră în contact direct cu specialiștii SRI în cibernetică, Centrul Național Cyberint fiindu-i partener, alături de Universitatea „Transilvania” Brașov și de o serie de companii mari.
”Încă de anul trecut, am pus Brașovul pe harta securității cibernetice. Știm foarte bine că România deține directoratul pe cyber security, la nivel european, și are un rol important în ceea ce privește securitatea pe internet și la nivelul NATO. De aceea, ne dorim ca tinerii, și nu numai, să poată avea la îndemână și aceste specializări și, mai ales, un spațiu de lucru. Oamenii au nevoie de siguranță. Cyber Hub-ul a necesitat o perioadă de un an și jumătate de căutări și cercetări. Ne-am bucurat că am găsit deschidere peste tot. Avem alături de noi și Cyberint care aparține SRI-ului, dar și mari companii. Unul dintre scopurile principale vizează educația și pregătirea oamenilor în acest domeniu. În acest sens, Cyberint are un program, Vinerea Cyber, în cadrul căruia, din opt colegii din țară care participă la activități, trei sunt din Brașov. Ne bucură acest lucru pentru că ne dorim să pregătim generațiile viitoare”, ne-a spus directorul general al Agenției Metropolitane Brașov, Dragoș David.
Brașov Cyber Hub este al doilea organism de acest gen creat la nivel național și primul din Regiunea Centru. Ideea lansării sale a venit în contextul în care mediul virtual devine parte integrantă a vieții personale și profesionale, iar noile tehnologii evoluează cu rapiditate, devenind din ce în ce mai complexe într-un spațiu cibernetic fără granițe.
”Practic, ne-am dorit să reușim să creăm un punct de întâlnire, fizică sau virtuală, pentru toți cei pasionați de acest domeniu. Avem deja o masă critică beneficiară, cea a studentilor de masterat din cadrul Universității Transilvania, partenerul nostru, iar pe lângă asta, există și progamul inițiat de Cyberint, care se orientează către grupul țintă al elevilor pasionați de securitatea cibernetică. La acest capitol, avem un feedback pozitiv din ambele părți, elevii fiind activi și implicați în cadrul întâlnirilor cu experți ai SRI în cibernetică și cei ai marilor companii, mediul fiind unul dinamic. De altfel, educația și conștientizarea este unul dintre pilonii Cyber Hub-ului pentru că nu prea există activități de conștientizare în rândul tinerilor care utilizează mediul online. Ne dorim să creștem gradul de conștientizare și să aducem în mijlocul lor o igienă cibernetică. Un alt pilon este legat de evenimentele practice în cadrul cărora pot pune în practică ceea ce au învățat, iar al treilea pilon vizează inovarea. În acest context, oricine este interesat de acest domeniu poate aplica pe site, înregistrarea în comunitate fiind gratuită”, ne-a povestit managerul proiectului, Mircea Segărceanu.
Studiile Brașov Cyber Hub arată că România este atât țintă, cât și gazdă a criminalității cibernetice. Majoritatea atacurilor vizează însușire ilegală de date cu caracter personal, exploatarea încrederii pe care utilizatorii o acordă relației cu produse, companii și servicii furnizate pe căi legitime, obținerea de informații sau blocarea bazelor de date a unor instituții importante ale statului sau ale marilor companii.
Prin intermediul activității sale, Brașov Cyber Hub își propune printre altele și implementarea unei culturi a securității cibernetice în rândul angajaților, cu preponderență a celor din instituțiile publice, instalarea de soluții de antivirus, restricționarea accesului din Internet la sistemele interne ale companiei, un grad de complexitate ridicat al parolelor și modificare regulată a lor, dar și instruirea și testarea angajaților la incidente cibernetice.
Putem concluziona că o astfel de activitate este una mai mult decât necesară în actualul context în care se află omenirea. De la o zi la alta, viața digitală devine o realitate alternativă, iar oamenii ar trebui să beneficieze la fel ca în viața reală de protecția unor ”polițiști” cibernetici care să asigure respectarea regulilor de conviețuire virtuală. Până în 2030, Parlamentul European preconizează că 125 de miliarde de dispozitive ar putea fi conectate la internet, iar 90% dintre persoanele cu vârsta de peste șase ani vor fi online.
Așadar, pășim într-o lume necunoscută, în România de Nota 10 a viitorului, a vieții virtuale care se transformă pentru mulți într-o lume reală. Până la următoarea noastră întâlnire, vă doresc să descoperiți tărâmuri noi, fie ele reale sau virtuale, dar cu precauție și atenție sporită.
Redactor: Bianca Bucă
Photo, video & audio: Bianca Bucă
