Bun găsit, vă spune Camelia Teodosiu la o nouă ediție a proiecțiilor curajoase pentru o Românie de nota 10.
Subiectul abordat cu dr. Barbu Mititelu – cercetător ştiinţific Verginica gr. II la Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ al Academiei Române este, bineînțeles, legat de inteligenţa artificială care va aduce mari schimbări în comunicarea noastră.
Cercetătorii și specialiștii în domeniu ne spun că în viitorul apropiat informația căutată pe telefon sau pe tabletă va apărea în fața ochilor noștri pornind de la dispozitive oculare foarte mici. Dacă acestor sisteme noi adăugăm și niște căști inteligente, vom vedea și vom auzi informații suplimentare despre lumea din jurul nostru: de la lucruri elementare, precum indicații de direcție, până la conținut mai avansat, precum traducerea automată a vorbirii oamenilor din jurul nostru, care folosesc alte limbi. Cuvintele noastre vor fi amplificate, clarificate, traduse și transcrise pe măsură ce vorbim.
Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ al Academiei Române a prezentat, în calitate de partener principal, concluziile primului raport de prognoză al proiectului european „Limbajul în era om-mașină“ – LITHME din care reiese că se conturează două tendinţe majore ale comunicării umane: comunicarea mediată de tehnologie și comunicarea cu tehnologia.
Cea dintâi presupune faptul că dispozitivele portabile vor participa activ la conversaţiile oamenilor. Ochelarii și căștile inteligente vor fi capabile să traducă vorbele altei persoane și să creeze impresia că aceasta vorbește în limba noastră.
Cea de-a doua direcţie se referă la dialogul uman cu chatbot-uri pe ecrane și cu personaje „realiste“ din realitatea virtuală de generaţie următoare: „Acestea vor fi mult mai inteligente decât chatbot-urile de astăzi, pregătite pentru conversaţii mai complexe – vor putea ajuta la analiza problemelor, la discutarea planurilor, la consolare în cazul dezamăgirilor și la sărbătorirea reușitelor.“, adaugă Sayers.
În acest context, proiectul „Limbajul în era om-mașină“ – LITHME încearcă să răspundă câtorva întrebări legate de implicaţiile majore asupra limbajului pe care le poate avea utilizarea tehnologiei la acest nivel: Cum vor afecta toate aceste schimbări în comunicare modul în care oamenii se identifică cu anumite limbi și participă la conversaţii? Cum vor influenţa modul în care învăţăm limbi străine, traducem texte sau felul în care sunt scrise și interpretate legile? Dependenţa mare de tehnologiile limbajului în timp real ar putea să schimbe structura limbajului? Pe termen mai lung, evoluţiile interfeţelor creier-mașină ar putea completa sau chiar înlocui limbajul?
Finanţat prin programul de Cooperare europeană în domeniul cercetării știinţifice și tehnice, proiectul LITHME – „Limbajul în era om-mașină“ are ca obiectiv reducerea decalajului dintre specialiștii lingviști și cei din tehnologie, astfel încât lingviștii să poată beneficia de o mai bună previziune tehnologică, iar tehnicienii de o mai bună înţelegere a posibilelor consecinţe lingvistice și sociale ale tehnologiilor emergente.
Astfel, s-a constituit recent o nouă reţea de cercetare, cu membri din 52 de ţări, inclusiv România, care explorează felul în care progresul tehnologic va putea schimba comunicarea noastră de zi cu zi și, în final, limbajul însuși, dat fiind că tehnologia nu se mai rezumă la dispozitivele mobile, ci poate fi integrată simţurilor umane. Ceea ce înseamnă transferul componentelor hardware din exteriorul corpului la nivelul ochilor și urechilor, mediind în timp real ceea ce vedem, auzim sau spunem.
Invitata noastră dr. Verginica Barbu Mititelu – cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ al Academiei Române ne explică în ce fel ar putea fi schimbată structura comunicării, a relaţionării interumane de o anumită dependență crescută faţă de inteligenţa artificială.
Un recent raport de prognoză al specialiștilor din proiectul „Limbajul în era om-mașină“ – LITHME, publicat pe 19 mai 2021, semnalează, în plus, o serie de aspecte critice de natură etică și de securitatea persoanei, cum ar fi inegalitatea accesului la tehnologii, confidenţialitatea și securitatea, posibilitatea apariţiei unor noi forme de înșelăciune și criminalitate. „Ne vom confrunta cu problemele obișnuite cu privire la cine își poate permite cele mai recente actualizări. Aceste dispozitive pot funcţiona, de asemenea, mai puţin bine în unele limbi sau deloc în altele… Nu toată lumea va beneficia în mod egal de aceste avansuri și unii dintre noi vor fi lăsaţi mult în urmă. Progresul este de obicei cel mai rapid în limbile mai mari ale lumii, cum ar fi engleza sau chineza.“ avertizează Dave Sayers, coordonatorul proiectului.
Date despre proiectul „Limbajul în era om-maşină“ — LITHME
Proiectul de networking „Limbajul în era om- mașină“ – LITHME a început în octombrie 2020 și are în prezent membri din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, inclusiv România, plus alte 25 de ţări de pe fiecare continent. Proiectul se derulează pe durata a patru ani și este finanţat de programul de Cooperare europeană în domeniul cercetării știinţifice și tehnice – European Cooperation in Science and Technology, COST Action.
În cadrul proiectului funcţionează opt grupuri de lucru care reprezintă diferite arii ale cercetării lingvistice: „Lingvistică computaţională“, „Limbă și drept“, „Drepturi lingvistice“, „Diversitate lingvistică, vitalitate și pericol de dispariţie“, „Învăţarea și predarea limbii“, „Ideologii, credinţe, atitudini“, „Munca lingvistică, profesioniștii în limbă“ și „Variaţie lingvistică“.
Echipa românească
Echipa de cercetători români de la Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială al Academiei Române participă în acest proiect aducând o vastă experienţă în crearea de resurse lingvistice pentru limba română (corpusuri adnotate la diverse niveluri lingvistice, lexicoane, reţele lexico-semantice) și de instrumente de prelucrare a limbii române, reunite deja într-o platformă de prelucrare a textelor în limba română, TEPROLIN (disponibilă gratuit pe site-ul Institutului, la adresa https://github.com/racai-ai/TEPROLIN) și pe un portal al tehnologiilor pentru limba română, RELATE (de asemenea accesibil gratuit, la https://relate.racai.ro/).
„Uniunea Europeană și Comisia Europeană, prin toate canalele lor de finanțare, sprijină cu fermitate cercetarea și dezvoltarea către realizarea egalității lingvistice digitale, ceea ce înseamnă că pentru toate limbile din Europa tehnologia trebuie să poată fi aplicată în aceeași măsură și să fie la fel de performantă. Proiectele recente European Language Grid, European Language Equality, European Language Resource Coordination și multe altele se străduiesc să asigure, până în 2030, egalitatea limbilor în mediul digital și realizarea pieței unice digitale în Europa. Raportul de prognoză publicat de consorțiul LITHME este o proiecție tehnologică fascinantă în viitorul comunicării lingvistice și nu numai.” Dan TUFIȘ, Director Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ al Academiei Române.
Activităţile cercetătorilor români se înscriu, prin toate proiectele naţionale și internaţionale derulate în cadrul Institutului de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu“ al Academiei Române, în eforturile la nivel european de eliminare, până în anul 2030, a decalajului tehnologic între limbile vorbite pe continent.
