A creat numeroase roluri în spectacole de teatru pentru copii, a jucat de la Zmei, Vrăjitori și Lupi, la Prinți Fericiți sau Feți-Frumoși, dăruind mereu publicului bucurie. Este vorba despre Dumitru Georgescu, un actor iubit și apreciat, pentru care scena a devenit un loc magic.
Absolvent al Facultății de Teatru din cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași, și-a început cariera artistică încă din anii studenției, la Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul”. A făcut parte din trupa de actori a acestui teatru timp de șapte ani, o perioada pe care o consideră cea mai frumoasă din viața sa:
„Pentru mine au fost foarte importanți cei șapte ani de la Teatrul „Luceafărul”, pentru că acolo, am învățat și am crescut așa cum trebuie. Simțeam că publiciul mă iubește, pentru că de câte ori mergeam pe stradă, auzeam de la copii: „Uite, uite, Lupul!” sau „Uite, Prințul fericit!”, sau părinți care mă întrebau: „ Când mai joci „Motanul Încălțat”, pentru că fetița mea vrea din nou să te vadă.” Lucrurile astea mă copleșeau și nu îmi venea să cred că am un efect asupra unui mic om. Și din 2008 până în 2015 am crescut alături de ei.”
Dumitru Georgescu a primit în 2013 “Premiul pentru cel mai bun actor”, la Gala Tânărului Actor „Hop”, de la Costinești pentru monologul „Gabriel”. Cu acest text a reușit să cucerească publicul, iar ulterior a fost tansformat într-un spectacol “One man show”, pe care îl joacă și în prezent.
„Gabriel – un text pe care l-am scris în timp. Erau doar gânduri și frustrări de-ale mele; că pe stradă sunt oameni care nu au bani, că există familii în care mama, tata sau cineva din familie era violent, iar alții suferă. Iar în 2013 se anunțase la Gala Tânărului Actor „Hop” o temă care pe mine mă avantaja „Fii original! și câștigând acest concurs am primit foarte multe reacții pozitive și foarte multe întrebări: „Când o să vedem acest spectacol?”. Am continuat să lucrez la acest proiect și am avut premiera „Gabriel”- One man show într-o cafenea din Iași, apoi datorită reacțiilor din presă și cronicilor, cei din conducerea Teatrului Național mi-au propus să mut spectacolul de la cafenea la Sala Uzina cu Teatru. Astfel, din 2014 și până în prezent joc acest spectacol și mă bucur de el. De cele mai multe ori primesc mesaje pe rețelele de socializare sau mă asteaptă oamenii după spectacol și îmi spun: „Ai ajuns la mine!”, sau „M-ai făcut să plâng!”. Sunt șase ani de când joc spectacolul și nu și-a pierdut publicul”.
Dumitiru Georgescu și-a continuat experiența profesională în cadrul Companiei independente Frilensăr din București, iar din 2015 este în echipa Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iaşi, unde a avut șansa de a lucra cu nume importante de regizori din țară.
A intrepretat roluri în spectacolele: „Titus Andronicus”de William Shakespeare, regia Charles Muller; „Marjorie Prime” de Jordan Harrison, regia Radu Iacoban; „Ana de hârtie” de Crista Bilciu; „A murit Tarelkin” de A.V.Suhovo Kobalin, regia Ovidiu Lazăr; „Pălăria Florentină” de Eugene Labiche, regia Silviu Purcărete; „Dawn Way” de Oleg Bogaev și „Dansul Delhi”, de Ivan Vîrîpaev, regia Radu Afrim.
De la începutul acestei stagiuni a fost distribuit în trei producții noi – „Gaițele”, de Alexandru Kirițescu /regizor Ovidiu Lazăr/, „Când fericirea se află în trecut” de Furio Bordon /regizor Radu Ghilaș/ și „Orașul cu fete sărace” după nuvelele lui Radu Tudoran /regizor Radu Afrim/.
Cu regizorul Radu Afrim a mai colaborat la un spectacol realizat cu laureații Galei Hop din anul 2013.
„Radu Afrim este un regizor extraordinar. Te fascinează, are farmecul lui. La primul spectacol „Dawn Way” eram proaspăt absolvent și a fost pentru mine ca o nouă facultate pe care am făcut-o. O altă colaborare a fost cea după Gala Hop din 2013, când a creat un spectacol cu câștigătorii Galei, „Hai Iu Iu Nu Hey You You”, pe melodiile Mariei Tănase. După mult timp ne-am reîntâlnit la „Dansul Delhi”, un spectacol foarte emoționant, iar acum sunt în piesa „Orașul cu fete sărace”. Îmi dau seama că în multe dintre spectacolele în care joc au latura aceasta a emoției și asta poate mă caracterizează pe mine”.
Pasiunea și dragostea pentru actorie, îl fac pe Dumitru Georgescu să vină spre teatru zâmbind, este locul în care oferă şi primește bucurie:
„E o bucurie imensă să joci la Teatrul Național din Iași. Incă mă duc spre teatru zâmbind și nu îmi vine să cred că eu sunt cel care intră pe ușile teatrului, că eu am șansa să fiu alături de oamenii pe care i-am văzut atâțea ani jucând, alături de profesorii mei. Nu îmi vine să cred că am șansa să calc pe scena teatrului, unde au fost atât de mulți actori, mari actori.”
Îi place să fie în scenă, să ofere publicului din sinele său de artist. Își dorește să evolueze, să întâlnescă regizori la fel de pasionați ca el și să fie distribuit în noi spectacole.
Nu visează neapărat la un rol, dar în timp poate va ști că vrea să îl interpreteze pe Hamlet.
Cu fiecare rol, personaj se descoperă, se cunoaşte mai bine, pe el și pe cei din jur.
„Ai fost mereu sub umbra ochilor mei” – este replica preferată a lui Dumitru Georgescu din spectacolul „Gabriel”, care sugerează un mesaj pentru fiinţele apropiate:
„E o dedicație și pentru mama. Știu sigur că tot timpul am fost sub umbra ochilor mamei mele, la fel simt și față de prietenii mei buni, că tot timpul o să fie sub umbra ochilor mei, indiferent dacă fizic suntem aproape unul de celălalt sau nu. E un mesaj pe care îl transmit de fiecare dată publicului sau oamenilor pe care îi întâlnesc pe stradă, că lucrurile mici au valoare și iubirea primează întotdeauna. Și e foare important să fii fericit. Și să îți pese, să nu fii ignorant și ignorat, de ce nu?”
Reaalizator: Natalia Maxim
