Pornind de la ideea de combatere a risipei alimentare asociată cu rezultate concrete ale unor proiecte de cerecetare în acest domeniu, derulate la Cluj-Napoca, am ajuns la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV ) din municipiu, mai exact la cei 10 membri ai Laboratorului de Cercetare Tehnologii Bioalimentare.
Ideea de combatere a risipei alimentare a pornit de la Cluj. În 2017, proiectul derulat de JCI Cluj (Junior Chmber International) de conștientizare și reducere a risipei alimentare, a fost desemnat ca fiind cea mai bună inițiativă locală de responsabilitate socială, la Congresul Mondial JCI de la Amsterdam, eveniment la care a participat și Kofi Annan, fost secretar general ONU. Poate este o idee fixă a clujenilor sau poate ei sunt cei care au suficientă imaginație și curaj să mute munții în acest domeniu, al reducerii poluării prin prevenirea risipei alimentare Nu știu. Ceea ce știu este că la Cluj-Napoca, aceasta este o idee care îi preocupă pe mulți dintre tinerii cercetători.
Laboratorul de Cercetare Tehnologii Bioalimentare din cadrul USAMV Cluj a fost creat în urmă cu patru ani, ca un mini hub de proiecte cu finanțare europeană. Succesul international nu a întârziat să apară. Au urmat numeroase brevete de invenție, o parte semnificativă dintre ele fiind premiate în competiții de prestigiu european.
În a doua jumătate a acestui an se încheie majoritatea proiectelor la care lucrează cei zece tineri cercetători. Printre proiectele cu care Laboratorul de Cercetare Tehnologii Bioalimentare de la Cluj s-a remarcat la concursuri internaționale, dar și în presa națională, se află și etichetele cu activitate antimicrobiană, pentru legume și fructe, dar și băutura probiotică din coji și pulpă de fructe. Despre ele și echipa de tineri cercetători de la Cluj mi-a vorbit profesorul universitar Dan Vodnar, prorector la USAMV Cluj și coordonator al Laboratorului de Cercetare Tehnologii Bioalimentare.
Din cei zece tineri, membri ai Laboratorului de Cercetare Tehnologii Bioalimentare de la USAMV Cluj-Napoca m-am întâlnit, de curând cu câțiva. Katalin Szabo, are deja rezutate foarte bune în proiectul de reutilizare a sub-produselor derivate din industria procesatoare de rosii pentru obtinerea de compusi bioactivi. Bernadette-Emoke Teleky lucrează la reducerea zaharului prin producerea de polioli de către bacterii lactice. Vasile Coman dezvoltă o idee de reducere a zaharului și creșterea biodisponibilității compușilor din subproduse alimentare în produsele dulci de panificație. Laura Mitrea studiază utilizarea glicerolului crud rezultat din producerea biodieselului în procese de fermentație cu scopul obținerii de acid citric și 1,3-propandiol, iar Amalia Nemeș lucrează la biofilmele naturale cu proprietăți antimicrobiene pentru industria alimentară.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de la Cluj-Napoca este fruntașă, la nivel național și nu numai, în ceea ce privește cantitatea și calitatea proiectelor de cercetare. Institutul de Științele Vieții, cel de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, Stațiunea Didactică și Experimentală Cojocna și viitoarea Stațiune de Cercetare Hoia bazată pe interacțiunea om-animal au fost și vor fi dezvoltate în cadrul USAMV Cluj, în special pentru îmbunătățirea procesului didactic mi-a spus rectorul universității prof. dr.Cornel Cătoi.
Despre cercetătorii laboratorului de la USAMV Cluj vom mai auzi, cu siguranță pentru că lucrările lor aduc multe noutăți pe piața mondială a tehnologiilor bioalimentare și sperăm că, cei care hotorăsc viitorul planetei, vor ține cont de cât mai multe idei pentru regenerarea rezidurilor alimentare.
Regenerarea resturilor alimentare este, în realitate, un proces foarte costisitor la nivel mondial, iar impactul lor negativ este mare din cauza catităților imense. Cu excepția impactului economic, impactul pe care îl au rezidurile alimentare asupra mediului și societății este și mai amar. Efectele la scară industrială contribuie la problemele globale de mediu, cum ar fi poluarea și schimbările climatice, iar specialiștii din peste 150 de țări membre ale Professional Evaluation and Certification Board, atrăgeau atenția asupra acestui aspect, încă din 2017.
Realizator: Alina Nechita
