Bun găsit! La România de nota 10, vorbim astăzi despre inventatori, creativitatea și inventivitatea copiilor și a tinerilor. Ne vom aminti și de marile invenții istorice și vom afla câte ceva și despre inventatorii români mai puțin cunoscuți. Invitații acestei ediții sunt clujeanul Robert Kovacs, creatorul ghiveciului de flori care se udă singur și este conectat la un sistem de comandă prin telefon și psihologul Valentina Șimon de la care vom afla despre cum putem, ca părinți, să creștem copii inventivi și creativi.
România s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin oameni de știință ce au reușit să contribuie la dezvoltarea lumii datorită produselor și tehnologiilor inventate. Petrache Poenaru, inventatorul stiloului a fost și unul dintre oamenii de încredere ai lui Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluției din 1821, dar și primul român care a călătorit cu trenul, în Anglia, între localitățile Liverpool și Manchester. Traian Vuia a inventat primul aparat de zbor, două elicoptere (în anul 1918 și 1922), dar și un generator de abur (1925). Henri Coandă a inventat avionul cu reacție și a lucrat pentru Germania la construirea unui sistem de propulsie pentru sănii, bazat pe motorul cu reacție din 1910. Ion Cantacuzino este inventatorul tratamentului pentru holeră și tuberculoză. România a devenit, datorită lui Cantacuzino, a doua țară din lume care a introdus vaccinarea nou-născuților împotriva tuberculozei, iar Nicolae Paulescu a inventat insulina.
Românii au, în continuare, multe resurse la capitolul inventivitate. De exemplu, ceva ce ne-a uimit la începutul lunii iunie 2019, cel mai tânăr copil inventator. La doar 3 ani, cel mai tânăr participant la Salonul de Invenţii şi Inovaţii „Traian Vuia” de la Timişoara, Elian Farcaş, și-a prezentat unicul și propriul lansator de baloane de săpun. Mai exact este vorba despre un vermorel (dispozitiv de stropit pomii) care poate genera baloane de săpun pompând aer într-o soluţie de săpun. Lui Elian îi place mult să facă baloane de săpun, așadar, invenția a apărut din joacă. Pentru a funcționa, lansatorul de baloane, are nevoie de participarea unei a doua persoane care să pompeze aerul, în timp ce copilul formează baloanele. Fiind prea mic, Elian nici nu știa prea bine ce înseamnă să fii inventator, când reprezentanții presei i-au luat interviu.
De la Timișoara, ajungem la Cluj-Napoca unde Robert Kovacs, a inventat anul trecut, pe când era elev în clasa a 12-a, un ghiveci minune care poate crește singur planta pe care o găzduiește. Ghiveciul are și o aplicație de mobil. Așadar, poate fi controlat de la distanță. Dispozitivul este o super gazdă pentru planta: o udă, îi dă lumină și îi poate chiar cânta. Robert a participat cu „KO – pot”, pentru că acesta este numele ghiveciului care se udă singur, la două concursuri de inventică din Ungaria, la Budapesta şi Szeged, unde a fost premiat. Robert însă nu este la prima invenție și, se pare, nici la ultima, iar ghiveciul inteligent a apărut în imaginația lui după ce a uitat de câteva ori să ude plantele pe care le are în casă, sarcină primită de la părinți.
„Invenţia mea constă într-un ghiveci de flori inteligent <<KO-pot>>, care are o cutie de control ambiental a temperaturii şi iluminatului din casă şi una care face conexiunea la internet prin cablu sau wifi. Utilizatorul are o aplicaţie pe telefonul mobil de unde poate seta parametrii în care să se afla planta respectivă – de temperatură, de umiditate. Sistemul automat îi oferă plantei condiţiile setate de proprietar, iar acesta are acces la o bază de date privind evoluţia plantei de temperatură, umiditate, PH al solului. Ceea ce îl face deosebit pe acest ghiveci inteligent este că atunci când utilizatorul uită să umple rezervorul cu apă sau este plecat de acasă, în concediu, de exemplu, se reumple automat, având un modul de condensare care condensează aerul, iar apa rezultată este tratată cu minerale. Practic, absoarbe umiditatea din aer şi o transformă în apă pentru plante. Sistemul dispune şi de un filtru cu cărbune activ, care are rolul de a filtra microorganismele şi concentraţia de clor din reţeaua de apă. Utilizatorul mai poate seta generatorul de unde magnetice, generatorul de frecvenţă de sunet şi de pulsaţie a luminii şi are şi un dispozitiv care redă muzică plantei. Toate aceste elemente ajută la dezvoltarea plantei şi se bazează pe diverse studii. Ghiveciul inteligent poate asigura apă unei plante şi pentru o perioadă de timp de o jumătate de an.” (Robert Kovacs)
În aprilie 2014, Dragoş, Nicolae şi Andrei, elevi la Liceul „Al. Ioan Cuza” din Galaţi și-au prezentat invenția de grup: motorul care funcţionează pe bază de apă şi sare. În 2015 câștigătorul unui concurs national de invenții era un licean clujean care, împreună cu un alt coleg, a creat un dispozitiv ce poate găsi obiectele pierdute. Dispozitivul, de dimensiuni mici, poate fi ataşat la chei, telefoane, portmoneu sau chiar la zgarda animalelor de companie. Iar în 2016 un român de 22 de ani, Cornel Amariei, a intrat în topul Forbes al celor mai de succes tineri. El proiectase ochelarii botezaţi „Lumen”, pentru persoanele cu deficiență de vedere. Ochelarii folosesc tehnologia de scanat 3D și o serie de senzori cu vibrație.
Creativitatea este una dintre caracteristicile esențiale ale artiștilor. Aproape toți părniții își doresc să crească un copil creativ, plin de idei originale, care să aibă o gândire “outside the box” și care să profite de toate oportunitățile pe care i le-a pregătit viața. Cu toate acestea, cărțile de psihologie spun că până la vârsta de 10 ani, cei mai mulți copii își pierd cam 70% din capacitatea creativă. Așadar, cultivați creativitatea copiilor și, mai ales, a tinerilor. Cum facem asta ne spune psihologul Valentina Șimon:
„Ca multe alte caracteristici și trăsături ale oamenilor, creativitatea se naște și ea. Precum atașamentul, vorbirea, scrierea pentru care avem deja existentă în noi capacitatea, așa se întâmplă și atunci când vorbim de creativitate. Nu cred că există vreun om fără un potential anume. Diferența consta în faptul că fiecare trăsătură amintită anterior trebuie formată, modelată și ghidată pentru a deveni ceva armonios și potrivit fiecăruia. Să scoatem din noi acel ceva.
Curiozitatea este unul dintre semnele unei persoane inteligente și creative. Astfel de persoane caută dincolo de ceea ce este dat, pur și simplu; au nevoie de explorare, de a afla dincolo de o explicație simplă liniară. Chiar și instinctiv, persoanele inteligente caută să vadă procesul din spatele lucrurilor.
Din acest motiv, e indicat ca la vârste mici de exemplu, părinții să nu cumpere neaparat jucării ce au un singur scop, ci este indicat ca cel mic să interacționeze cu obiecte simple prin care ei înșiși să caute provocări pentru a face sau inventa ceva. Pentru părinți, acest sfat poate părea absurd și fără logică, însă, pe termen, lung aceasta este cheie spre dezvoltarea creativității. Viitorii tineri vor reuși, astfel să creeze sensuri și să genereze idei inovative; să își dezvolte o gândire circulară.
Părinții pot încuraja, în adolescență, libertatea de exprimare, dar nu în sensul uzual social, ci în acela de a creea viitorilor adulți contexte în care să le ceară părerea mai degraba decât să le-o impună. Tinerii e bine să fie provocați să ofere feedback și nu critici sau judecăți cu valori absolute de tipul adevăr sau neadevăr, bine sau rău, corect sau greșit.”
„Toți copiii se nasc artiști, provocarea e să rămânem artiști pe măsură ce creștem”, spunea undeva, cândva Pablo Picasso.
Știți care este cea mai importantă calitate a liderilor conform celui mai mare studiu realizat de IBM pe 1.500 de lideri efectuat în 60 de țări și 33 de sectoare de activitate? Exact, creativitatea! Mai mult, Forumul Economic European a publicat un raport în 2016 în care se arăta avansarea creativității de pe locul 10 în 2015, pe locul 3, ca cea mai importantă abilitate la locul de muncă, până în 2020.
Și, în încheiere o voi cita pe Christine Carter, Phd la Universitatea Berkely din California care scria în cartea sa Raising Happiness: „creativitatea ne ajută să gestionăm schimbarea, să rezolvăm probleme, ne afectează inteligența emoțională și cea socială, ne ajută să înțelegem mai bine matematica și științele și este o componentă esențială a sănătății și fericirii.”
