Camelia Mingasson a urmat la sfârşitul anilor 90 un master în politici culturale în Franţa. S-a întors acasă unde erau multe de făcut şi de luptat pentru tot. O provocare asumată, în ciuda filosofiei loisir-ului la modă: un tip de hocus-pocus care transformă cu efort minim sau de-a dreptul din plăcere, circumvoluţiunile în instagrame, cărţile în facebook, “old school in nothing about school”. Aşa a apărut, în 2009, Asociaţia Culturală Kratima, din dorinta de a nu ne minti, din incapatanarea de a tinti sus. Lumea nu a mers niciodata altfel inainte. Toate mastile cad intr-o buna zi.
Proiectele „marca Kratima” folosesc forme culturale variate, de la cele tradiționale, la cele emergente, precum arta contemporană sau domeniul „new technologies”. Aduc la rampa contemporanului valori culturale aparent „old school”, precum elementele de patrimoniu cultural material şi imaterial, lectura, ocrotirea mediului înconjurător, cunoaşterea istoriei naţionale şi a celei europene etc.Kratima acordă ”Paşapoarte culturale”, un proiect prin care copiii şi tinerii se întâlnesc cu actul cultural autentic din orice palier ar fi el – artele spectacolului, arte vizuale, literatură, chiar arhitectură şi patrimoniu cultural material şi imaterial.
Festivalul “Zilele Muzicii la Oraviţa” aduce pe scena Teatrului Vechi nume mari din muzica clasică europeană, secondați de artiști plastici de renume, care „îmbracă” sălile acestei bijuterii arhitectonice timp de două săptămâni, an de an.
Kratima a demarat în premieră națională la Timișoara, în anul 2014, Observatorul de Politici Culturale, a cărui activitate se bazează pe un parteneriat privilegiat cu Observatorul de Politici Culturale de la Grenoble (Franța) și pe importante parteneriate locale.
Poveştile porţilor istorice ale cetăţii Timişoarei au ieşit năstruşnice la iveală de sub nenumăratele straturi de vopsea şi de uitare: o muncă de restaurare materială şi spirituală în cadrul proiectului “Poartă Artă”. Din cenuşiul timpului şi mâinile meşterilor de astăzi au ieşit adevărate minunăţii.
Câteva zeci din sutele de porţi vechi ale clădirilor istorice din Timişoara vor fi incluse într-un traseu turistic ce va fi lansat în anul 2021, când oraşul va fi Capitală Culturală a Europei.
Timişoara povestită copiilor prin memoria vie e un experiment reuşit, de dat mai departe.
