Radio Târgu-Mureş: Alex Petrar – inventator, fizician şi inginer electrician la doar 12 ani

0

Copiii şi adolescenţii de azi sunt oamenii care ar putea să ne schimbe radical viitorul.      Câţiva dintre ei o fac deja, cu bobine Tesla pe bază de condensatoare, stroboscoape sau braţe robotice, invenţii care ar putea să ne facă viaţa mai uşoară, să le ofere sprijin celor aflaţi în dificultate sau pur şi simplu să ne ofere o alternativă inteligentă activităţilor de relaxare.

Alex Petrar este în clasa a VI-a şi studiază la Şcoala Gimnazială „Dacia” din Tg-Mureş. Se consideră deja electro inginer, dar se ocupă şi de robotică, având până în prezent câteva invenţii cu care se mândreşte. Ioana Neamţu, Tudor Munteanu şi Alexandru Borş sunt colegi de clasă cu inventatorul Alex Petrar şi sunt pasionaţi de matematică şi lingvistică, având numeroase premii în aceste domenii. Cei patru ştiu de pe acum ce meserii îşi vor alege în viitor: informatician, arhitect şi organizator de evenimente caritabile, inventator şi inginer auto.

Alex Petrar a moştenit pasiunea pentru inginerie electrică de la tatăl său care, în copilărie, demonta toate jucăriile, creând altele noi, din piese combinate.

Alex este pasionat de robotică şi fizică, având câteva invenţii cu care se mândreşte: bobina Tesla pe bază de condensatoare, stroboscopul folosit pe post de difuzor pentru telefonul mobil sau braţul robotic. Se consideră deja electro inginer şi ne ne-a povestit în termeni tehnici, cu multă uşurinţă, despre invenţiile sale.

Inventatorul Nikola Tesla a pus bazele ingineriei electrice moderne, inventând generatorul de curent alternativ şi bobina Tesla. Bobina Tesla este un transformator special, care prin alimentare ridică tensiunea la sute de mii de volţi. Alex Petrar a inventat o bobină Tesla pe bază de condensatoare, pe care, ne-a povestit, o foloseşte drept boxă pentru telefon.

Alex ne-a prezentat şi stroboscopul, în ale cărui semnale luminoase putem identifica litere chinezeşti, Alex fiind cunoscător al alfabetului chinezesc. Ideile lui Alex Petrar nu se opresc aici, în viitor îşi doreşte să inventeze o replică a unui creier uman.

Cu modestie, însă cu o inteligenţă sclipitoare, elevii Şcolii Gimnaziale „Dacia” din Tg-Mureş ne-au povestit despre ambiţie şi succes, dar mai ales despre performanţa lor în matematică, lingvistică şi inventică.

Ioana Neamţu este elevă în clasa a VI-a şi a participat la numeroase concursuri judeţene şi naţionale de matematică, obţinând premii şi menţiuni, cea mai importantă clasare fiind pe locul al treilea, în cadrul Concursului naţional de matematică „LuminaMath”.

Ioana este o bună vorbitoare de limbi străine, la olimpiada de lingvistică, obţinând locul III. Dacă ar putea introduce o nouă materie în programa şcolară, aceea ar fi una de limbi străine, puţin sau deloc studiate în prezent, în şcoli.

Alexandru Borş consideră că un bun matematician trebuie să ştie să scrie şi să deseneze frumos şi să poată efectua calcule cu rapiditate. În viitor ar vrea să devină inginer auto şi crede că matematica îi va fi de mare ajutor. Alexandru se mândreşte cu numeroase premii întâi la concursurile de matematică, cele mai valoroase recunoaşteri ale meritelor fiind obţinute la Concursul interjudeţean „Gheorghe Lazăr Junior” din Sibiu – premiul I şi Concursul naţional „LuminaMath” – premiul I.

Tudor Munteanu şi-a descoperit pasiunea pentru matematică în clasele primare, participând la câteva concursuri „Năstăsescu”. A devenit astfel un prieten al cifrelor, a participat la numeroase concursuri judeţene şi naţionale, obţinând două premii întâi şi multe clasări pe locurile al doilea şi al treilea. Se pregăteşte în „Centrul de Excelenţă”, locul de întâlnire al matematicienilor de top din Tg-Mureş, alături de colegii săi, pentru Olimpiada Judeţeană de Matematică din luna martie.

Cei patru colegi şi prieteni din clasa a VI-a A, Alex, Ioana, Tudor şi Alexandru ştiu ce meserii îşi vor alege în viitor şi îi sfătuiesc pe toţi tinerii de vârsta lor să creadă în pasiunile lor şi să participe la cât mai multe competiţii şi concursuri. Se pregătesc intens pentru a deveni adulţi responsabili şi pentru a-şi face cariere în domenii dezvoltate din propriile pasiuni: inventică, inginerie, arhitectură şi informatică. Îi mulţumesc doamnei diriginte, Nicoleta Todoran, pentru sprijin, încurajări şi susţinere în drumul lor spre împlinirea viselor.

Emisiune realizată de Veronica Ilie

  

 

Radio Cluj: Olimpici de zece

0

Olimpicii clujeni de matematică au şansa să vadă la ei acasă o olimpiadă internaţională, la care au ambiţia să participe şi în calitate de concurenţi.

Prima şansă o au, conform palmaresului, liceenii din capitală, dar până la vară, când va fi competiţia, se pot întâmpla multe. Deocamdată, elevii de aici se pregătesc asiduu pentru marea confruntare cu elita matematicii mondiale.

Pe profesorul Gheorghe Lobonţ îl găsesc exersând algebra, alături de elevii săi de a noua, de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”.Ucenicii sunt numai ochi şi urechi, iar, când e cazul propun constructiv soluţii de rezolvare a exerciţiilor de pe tablă, care, musai trebuie să fie din celebra „Gazeta matematică”. Încerc să aflu ce-i determină să-şi dedice aproape tot timpul unei materii, care, pentru mulţi dintre colegii lor reprezintă o sperietoare. Aflu, astfel, că matematica pentru ei e o continuă provocare a minţii şi o cale sigură de evoluţie personală.

Cel mai titrat dintre ei, elevul Dragoş Crişan, pare să facă şi prin somn matematică, iar o rezolvare spectaculoasă e maxima sa fericire. El a luat, anul trecut, titlul naţional la olimpiada naţională de matematică şi speră să se califice, acum, în lotul României pentru Campionatul mondial de la Cluj. Matematica, îmi spune, nu poate fi „învăţată”, pentru că, oricâte artificii de calcul ai deprinde, tot Ideea te salvează.

După ce i-am cunoscut pe tinerii matematicieni clujeni, pot spune că te naşti cu acest talent care, bineînţeles, se cultivă cu multă muncă. Lucru confirmat şi de antrenorul olimpicilor, profesorul Gh. Lobonţ, care caută la elevii săi, nu atât nivelul de pregătire, care poate fi adesea bun, cât scânteia de inteligenţă, care-i diferenţiază de masa colegilor.

La Olimpiada internaţională de la Cluj, ca de altfel la toate competiţiile de acest gen, nivelul subiectelor propuse nu va depăşi gradul de cunoştinţe al manualului de matematică de a zecea din România. Şi asta, din cauză că, în restul lumii, acesta e nivelul de pregătire standard pentru un absolvent de liceu şi nu bagajul de cunoştinţe suplimentare predate la noi la orele de matematică.

E un atu considerabil pentru elevii români, care au o vedere mult mai amplă asupra amatematicii şi a metodelor de rezolvare, dacă n-ar fi problema supra-încărcării.

O sută douăzeci de ţări îşi vor trimite în iulie concurenţii la Cluj şi fiecare echipă naţională va fi compusă din şase membri. E un efort organizaţional enorm, pe care Bucureştiul, ca prim candidat, a refuzat să şi-l asume.

Inspectorul general şcolar, Valentin Cuibus apreciază costurile la un milion de euro,jumătate din bani fiind deja strânşi.

Autorităţile susţin evenimentul, dar şi sponsorii locali, fiind în joc imaginea internaţională a urbei de pe Someş.

Olimpiada internaţională de matematică va avea loc în perioada 3-14 iulie 2018, timp în care Clujul se va transforma în capitală mondială a matematicii.

Până atunci toţi locuitorii ar trebui să ştie, cel puţin, ce e o integrală şi cum se aplică teorema lui Pitagora într-un triunghi dreptunghic.

Realizator: Ovidiu Moldovan – Radio Cluj

Radio Reşiţa: Răzvan Schinteie și Sabin Dorohoi – Discipol și Maestru

0

Protagoniștii emisiunii România de nota 10 sunt, în acestă ediţie,  Răzvan Schinteie și Sabin Dorohoi.

Celebritatea tânărului nostru invitat, Răzvan Schinteie începea odată cu scurtmetrajul “Calea Dunării”, regizat de Sabin Dorohoi şi lansat în anul 2013, cu mult înainte ca Voltaj să ştie că va reprezenta România la Eurovision în anul 2015.

Născut la Reşiţa, Răzvan a fost actorul principal în interpretarea rolului unui băieţel, Ionuţ, abandonat de părinţi în grija bunicului, pentru ca ei să plece la muncă în străinătate. De altfel, imagini emoţionante din acest scurtmetraj, filmat în zona Cazanele Dunării, au fost folosite de Voltaj în videoclipul piesei “De la capăt”, care a reprezentat România la concursul Eurovision 2015, unde a fost vizionat de peste 200.000.000 de oameni.

La început de an 2018, Centenarul Marii Uniri, artistul nostru ne reunește prin lansarea a două filme scurte, realizate în fosta Cetate de Foc, devenită acum Cetatea Filmului, Reșița.

Alături de Răzvan Schinteie se află regizorul reșițean, Sabin Dorohoi, cel care a realizat atât scurtmetrajul ”Sărbătoritul”  o continuare a filmului ”Calea Dunării” și  cunoscut publicului prin videoclipul piesei Voltaj – ”De la capăt”. În realizarea noului proiect, ”Sărbătoritul”, Sabin a colaborat pentru a doua oară cu băieții de la Voltaj, care semnează soundtrack-ul filmului, cu o versiune specială a piesei ”Nu doar de ziua mea”. Tema noului scurtmetraj o reprezintă dramele cu care familiile românești se confruntă în urma despărțirii pentru o mai lungă perioadă de timp. Proiectul a fost filmat integral la Reșița, în februarie 2017 și toți copiii din film sunt din oraș.

Cel de-al doilea film, promovat la început de an 2018, în Centenarul Unirii, de Sabin Dorohoi,  se numește ”Banatul Montan” și e vorba de primul episod dintr-o serie de 3 documentare turistice despre județul Caraș-Severin. Această trilogie ar urma să fie realizată de-a lungul a trei ani, câte un film în fiecare an. În cadrul premierei de luni 22 ianuarie, de la Cinematograful Dacia, am văzut primul episod, realizat în anul 2017 și intitulat ”Drumul Romanilor”. Această primă parte a trilogiei propune descoperirea atracțiilor turistice din orașele județului, urmărind drumul legiunilor romane, în campania de cucerire a Daciei din anul 101. Seria ar urma să continue cu încă două părți: episodul 2 s-ar realiza în acest an, iar episodul 3 în 2019. Dacă în primul episod din ”Banatul Montan” au fost promovate zonele citadine din Banatul Montan, pentru episodul 2 și 3 au rămas multe alte atracții și povești care încă n-au fost filmate: Munții Țarcu, Rusca Montană, Rudăria, Cheile Nerei, Calea Ferată Anina-Oravița, Carașova, Peștera Comarnic, Munții Semenic, Docnecea, Bocșa, Cascada Bigăr, Pârtiile de Schi, Valea Almăjului, etc.

„E un angajament de lungă durată cu meseria şi cu viaţa. Şi nu se poate întâmpla peste noapte. Mi-au fost necesari patru ani de muncă asiduă în facultate, şase ani de muncă pe platouri de filmare şi încă vreo patru-cinci ani de mers la competiţii şi seminarii internaţionale de film, ca să înţeleg doar o mică parte a unei industrii deosebit de complexe şi sofisticate. Sunt conştient că mai am foarte multe de învăţat în privinţa filmelor artistice, a distribuţiei internaţionale, a pieţelor de film şi a cash-flow-ului într-o industrie cu foarte, foarte multe zerouri,” declară regizorul, Sabin Dorohoi

Cei doi invitați fac mărturisiri de suflet despre frumoasa lor aventură împreună, punctând momentele de neuitat, atât de la Viena cât și de la București, la Premiera filmelor făcute împreună.

Realizator: Anca Bica Bălălău

Radio Bucureşti: În România de nota 10 „Proza scurtă merita mai mult!”

0

Bun găsit, în spaţiul creativ şi constructiv al emisiunii noastre.

Daca esti tânăr şi ai texte, fă din ele proză scurta! Acesta este îndemnul adresat de BucurestiFM împreună cu Editura Eikon şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti care organizează Concursul pentru liceeni „Proza scurtă merită mai mult!” Conform regulamentului publicat pe site-ul postului Bucureşti FM, depunerea lucrărilor s-a încheiat la finalul lunii ianuarie şi concursul a intrat în faza finală, de selecţie a lucrărilor care vor fi premiate prin publicarea acestora într-un unui volum de proză care va fi lansat în luna mai.

Împreună cu invitaţii noştrii, aducem în prim plan argumente pentru susţinerea unui proiect concurs de nota 10 adresat în principal liceenilor dar care sperăm să “viruseze”, în cel mai pozitiv mod, cât mai multă lume. Vă invităm, în această emisiune, să fiţi alături de noi pentru a deveni un susţinător al valorilor culturale, investind şi în proza scurtă care, suntem convinşi că merită mai mult.

Pentru descoperirea şi susţinerea talentului scriitoricesc, BucureştiFM a lansat împreună cu Editura Eikon si Inspectoratul scolar al municipiului Bucuresti,  concursul pentru liceeni „Proza scurtă merită mai mult!„. Proiectul a avut parte de promovare prin prezentare în licee, informaţii mediatizate, implicare prin work-shop-uri de scriere creativă… Pentru a o cita pe colega noastră Ioana Bruşten, prezentă azi în calitate de invitat deoaece este promotor principal al acestui proiect, am vrea şi noi să credem ”că vom convinge măcar câţiva nehotărâţi, că trebuie să încerce să lupte pentru a fi printre câştigători.” Pentru că întotdeauna va fi şi o dată viitoare, generate de succesul unei idei.

Invitaţii noştrii, descoperiţi de Ioana Bruşten la Colegiul Naţional Grigore Moisil din Bucureşti, sunt: Ioana-Alexandra Chirilă, elevă cls. a XI-a, Alexandru Mărginean, elev în cls. a IX-a şi dna Iulia Perju, profesoară de limba engleză.

Radio CONSTANȚA: Neonatologia Spitalului Județean renaște din donații

0

Atunci când statul construiește mai anevoios, societatea civilă demonstrează că se pot găsi soluții.
Un exemplu concludent îl găsim la Constanța, acolo unde ong-urile reușesc să reconstruiască de la zero, o parte a Spitalului Județean.

Este vorba, mai exact, de secția de terapie intensivă a nou născuților unde, până acum, mii de copii au pierit pentru că nu au avut acces la aparatură performantă sau pentru că pur și simplu nu au avut un loc într-o secție prea puțin încăpătoare față de necesarul unui spital în care ajung pacienți din patru județe: Constanța, Tulcea, Călărași și Ialomița.

Grație însă unui proiect desfășurat cu foarte multă implicare de către Asociația Dăruiește Aripi și de către o fundație a unei companii de telefonie mobilă, chiar în această lună s-a încheiat prima etapă a lucrărilor de reconstrucție și modernizare a secției de terapie intensivă.

Alina Pătrăhău de la asociația Dăruiește Aripi ne vorbește, în emisiunea ”România de nota 10”, despre acest program generos de care vor beneficiu, pe viitor, în mod gratuit, foarte multe familii din comunitatea dobrogeană.

Constanța este județul cu cea mai mare rată a mortalității din România. Secția de terapie intensivă a bebelușilor prematuri nu a mai fost renovată din anul 1968, chiar din momentul construirii unității spitalicești iar nevoia de schimbare este uriașă, este de părere Alina Pătrăhău, fondatoarea Asociației Dăruiește Aripi .

Proiectul de reconstrucție a secției de terapie intensivă a bebelușilor din Spitalul Județean Constanța are o valoare de peste un milion de euro, finanțarea fiind asigurată din campanii publice de strângere de fonduri și prin sprijinul unei fundații a unei companii de telefonie mobilă care dublează sumele strânse prin aceste campanii de fund raising.

Noua secție de terapie intensivă a nou născuților din Spitalul Județean Constanța va fi gata la sfârșitul anului. Secția va fi dotată cu echipamente medicale de ultimă generație, inclusiv o soluție de telemedicină ce va permite medicilor să monitorizeze copiii chiar și din afara spitalului și să transmită informații medicale vitale sau să organizeze video-conferințe cu medici specialiști din alte spitale din România și din străinătate.

Vă invităm să ascultați ”România de nota 10”, o ediție în care faptele bune și capacitatea de implicare în spațiul public ne stimulează pe toți și ne arată că există speranță pentru rezolvarea unor probleme grave din comunitatea noastră.

Un material de Magda Chirana

Radio Iași: Mălina Strugaru,  Elevul Anului la Galele Excelenței în Educație

0

În această ediție a emisiunii România de nota 10 vă prezentăm povestea de succes a Mălinei Strugaru, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național din Iași.

Rezultatele de excepție obținute la olimpiadele pe plan național și internațional, dar și la concursurile școlare, i-au adus titlul de Elevul Anului- acordat la cea de-a 6-a ediție a Galei Excelenței la Iași.
Tânăra are un palmares impresionant, ultimul ei succes fiind medalia de argint, cucerită anul trecut la Olimpiada Internațională de Stiințe ale Pamântului, din Franța.
De-a lungul anilor, Mălina a fost premiata la variate competiții, atât din sfera disciplinelor exacte – Matematică, Fizică, Chimie, cât și din aceea a științelor umaniste, cum ar fi Lingvistica.
Experiențele competiționale i-au lărgit orizontul de cunoaștere, au schimbat-o mult, devenind mai independentă și mai responsabilă.

Mălina Stugaru este convinsă că la baza fiecarei reușite stă pasiunea îmbinată, bineînțeles, cu studiul constant, iar in preajma competițiilor și cu pregătirea suplimentară.
Deși pentru Mălina studiul reprezintă o prioritate, își face timp și pentru activități extrașcolare, care îi aduc mari satisfacții și-i îmbogățesc experiența.
În urma participarii la Olimpiada de Lingvistică, i-a venit ideea să înființeze în cadrul Colegiului Național Clubul de Lingvistică și Criptografie, atrăgând la fiecare curs câte 30-40 de elevi. De asemenea, a organizat evenimentul caritabil Escape Room, iar fondurile strânse au fost orientate spre elevii cu dificultăți materiale. S-a implicat și în derularea unor acțiuni de voluntariat, unele dintre acestea facând parte din pogramul educațional Ajungem Mari, destinat copiilor din centre de plasament sau medii defavorizate.
Printre olimpiade, concursuri și proiecte, Mălina Strugaru nu își abandonează pasiunile – patinajul, înotul și desenul, iar când timpul îi permite citește, ascultă muzică si chiar cântă. Ultimele două cărți recomandate de sora sa și pe care le-a citit sunt: În numele Tatălui (și al Fiului) de Immanuel Mifsud și Confesiunile leoaicei de Mia Couto.
După absolvirea Colegiului Național din Iași, Mălina Srugaru dorește să urmeze cusurile Facultații de Medicină și Farmacie din Cluj. Deși inițial era tentată să se înscrie la o universitate de top din străinătate, acum este decisă să facă o carieră în România.

Redactor: Natalia Maxim, Radio Iași

Radio Timişoara: În căutarea muzicii. În joc şi în afara lui

0

Se poartă lucrurile, ideile şi trăirile uşurele. Pare să fie un “must”. Orice privire, bănuită de anume profunzime, e expediată rapid de experţi în coşul cu gunoi al expiraţilor. Dar dacă această căutare vine din partea unor adolescenţi? Provocarea lor de viată începe cu “vreau să fiu în joc, dacă acestea sunt regulile, dar vreau să trăiesc în afara lui”.

Antonia şi Bianca Rădulescu au început o afacere de familie în industria divertismentului. Pasionată de muzică, Antonia compune şi interpretează. Bianca a descoperit că-i vine mănuşă editarea şi regia.

La început, a filmat cu telefonul mobil ceea ce a devenit clipul surorii sale la piesa Love Me Like You Mean It, cover dupa Kelsea Ballerini. Au primit mii de like-uri cuvenite şi povestea merge mai departe. Cover-uri ca Dear Future Husband, Just Hold Me, Writings on the Wall sunt interpretate şi regizate de doua adolescente de 13, respective 16 ani.

O piesă interpretată pentru un canal de Youtube din Canada  specializat în cântece şi animaţie pentru copii, Premiul I la Concursul Young Musicians On The Stage – organizat de Şcoala de Arte Timişoara, Premiul I la Concursul Start The Art – organizat de CheckOut Timişoara şi participarea îndrăzneaţă la Student Fest, le fac pe amandouă să-şi dorească o carieră artistică.

Vă invităm, aşadar, “în joc şi în afara lui” prin emisiunea realizată de Simona Pele.

Radio Craiova: Pot Lucra – o platformă on line de nota 10

0

Sunt aproximativ 800 000. De cele mai multe ori trec prin viață neobservați  pentru că societatea nu este pregătită să-i vadă. Cei mai mulți dintre noi nu i-am întâlnit nici pe stradă, nici în băncile școlii și nici la serviciu. Sunt persoanele cu dizabilități pentru care viața nu este decât o luptă pierdută din start.

Despre cum acordăm o şansă celor care vor să muncească este vorba în acestă ediţie a emisiunii România de nota 10.

Dintre cei încadrați în grad de handicap 3, adică persoane cu dizabilități care pot munci, doar 13% au un loc de munca stabil.

Radu Ştefan a crescut într-o familie în care se discuta mereu despre lipsa de șansă pe care o au tinerii cu dizabilități, mama lui fiind profesor la o școală pentru tinerii cu nevoi speciale din Craiova, și a înțeles repede că a fi inapt pentru o anume activitate nu înseamnă că nu vrei să muncești .

La finalul liceului a plecat la facultate, la București, a absolvit Institut Politehnic, și a devenit un român de nota 10. A construit din fonduri proprii și în timpul lui liber platforma on line Pot Lucra.

Acest proiect a reprezentat încercarea lui Radu Ștefan de a-i ajuta pe oamenii aceștia să iși găsească mai ușor un loc de muncă și să se integreze în societatea din Romania. Iar începutul a fost la fel de greu ca toate începuturile.

Primul pas a fost acela de lua câteva CV uri, de la liceul Beethoven din Craiova , ale copiilor care doreau să-și găsească un job. Am observat că unele companii erau interesate să angajeze persoane cu dizabilități și de acolo am pornit platforma. Obstacolele de care ne-am lovit au fost pe de o parte legate de faptul că nici companiilor nu le-a fost ușor să înceapă acest proces de angajare și apoi de integrare a persoanelor cu dizabilități, pentru că fiind un proiect pionier nu există foarte multă cercetare în spate. Pe de altă parte și persoanelor cu dizabilități le este frică să aplice pt job-uri, poate nu se consideră la fel de potrivite ca alte persoane și încercăm să le ajutăm și în acest sens.

La scurt timp lui Radu i s-au mai alăturat doi prieteni, care deși lucrau full time în alte companii, la fel ca Radu, au decis să dăruiască din timpul lor liber împlinirii visului de a acorda o șansă la viață decentă tinerilor care doresc să muncească.

Vrem să creștem produsul și adresabilitatea pentru angajați și angajatori, să mărim numărul companiilor cu care colaborăm și să diversificăm cât mai mult oferta de locuri de muncă pentru a putea oferi un job specific fiecărui tip de dizabilitate. Avem un partener care este psiholog și care ne va ajuta să oferim și consultanță psihologică celor care au această necesitate, iar pentru companii urmează să finalizăm o structură de integrare pentru a le fi mai ușor să deruleze procesul de recrutare, angajare și apoi integrare.

Iată ce trebuie să facă o persoană pentru a-și găsi un loc de muncă prin intermediul platformei on line Pot Lucra:

Se intră pe site Pot Lucra.

Apoi se face clik pe creare cont nou sau înregistrare utilizator nou.

Acolo vor avea posibilitatea să scrie un CV de la zero sau să încarce unul extern.

Din acest moment nu trebuie decât să se uite la job-urile disponibile pe platformă și să aplice la ele.

Mai târziu vor fi contactați ce companii, invitați la interviu și dacă totul decurge bine, angajați și integrați.

Și pentru că suntem la început de an se fac planuri.

Pentru 2018 ne dorim să aducem cel puțin 10 000 de utilizatori pe site din care să angajăm cel puțin 30%, adică cel puțin 3000 de oameni . Am creat acest proiect din dorința de a face ceva mai mult,ceva care să depășească durata de viață a unui om, ceva pe care să-l lăsăm în urmă, să ajutăm persoanele cu dizabilităși să-și găsească un loc de muncă și să le ușurăm integrarea în societate.

Realizator: Andrada Cojocaru

Radio Tîrgu-Mureş:  Ina Todoran, vocea cristalină a Ardealului, împleteşte cu succes pasiunea pentru folclor cu cea pentru artele vindecării

0

Ina Todoran s-a născut în satul Crăciunelu de Jos din judeţul Alba şi este o tânără foarte talentată, care a reuşit cu succes prin multă muncă şi perseverenţă, să împletească pasiunea pentru folclor cu cea pentru artele vindecării, fiind studentă în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş.

Cariera artistică a tinerei Ina Todoran s-a aflat sub semnul succesului, încă din fragedă copilărie, mărturie stând numeroasele trofee obţinute la concursuri importante de folclor. Ina a moştenit talentul artistic de la bunicii săi, acesta fiind şlefuit mai apoi de marea doamnă a cântecului popular, Leontina Fărcaş. Ne-a povestit într-un interviu despre sacrificiile, emoţiile şi satisfacţiile artistului, dar şi despre dorinţa sa arzătoare, pentru viitor, de a fi în slujba bolnavilor, de a practica meseria pe care o iubeşte, cea de medic.

Crăciunelu de Jos, „sat frumos cu mândru nume”, aşa îşi numeşte Ina Todoran locul natal, micul sat din judeţul Alba, situat pe lunca Târnavei, un important centru viticol.

Acum, în perioada sărbătorilor de iarnă, tânăra solistă de folclor, Ina, îşi aminteşte cu drag de emoţiile primelor apariţii pe o scenă, dar şi de drumul pe care l-a străbătut până a ajuns să fie cunoscută în lumea cântecului popular. O altă pasiune a sa, pentru artele vindecării, a adus-o în Tîrgu-Mureş, unde locuieşte acum, urmând studiile universitare de medicină generală.

Succesul muzical şi popularitatea Inei Todoran sunt confirmate de numeroasele trofee obţinute la concursuri importante de folclor. A câştigat marele premiu al „Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia 2009”, apoi în ianuarie, 2011, Ina a câştigat finala regională a concursului “Vocea Populară”, organizat de TVR3, participând şi la finala naţională, care a avut loc la Sala Radio, în Bucureşti, plecând acasă cu premiul de popularitate. În aprilie 2011, Ina a câştigat premiul I și premiul de popularitate la festivalul „Vară, vară, primavară”, Sibiu iar în septembrie 2012 îşi completează colecția de premii cu Trofeul Festivalului „Strugurele de Aur”.

În anul 2013, în cadrul Festivalului Naţional de Folclor, “Strugurele de Aur”, în faţa “celui mai călduros public din întreaga Românie”, cum l-a numit, Ina Todoran îşi lansează primul album de folclor intitulat “Mult mă-ntreabă iedera”. Colaborarea cu profesorul Leontina Fărcaş, dar şi cu celebra Orchestră de muzică populară “Jidvei”, a fost şansa Inei de a se dezvolta ca artist profesionist.

Ina Todoran s-a remarcat artistic prin participarea, împreună cu Mugurii de tezaur”, la numeroase emisiuni “Tezaur folcloric”. Regretata Marioara Murărescu a fost unul din mentorii săi, care prin severitate şi respect acordat folclorului autentic românesc, a reuşit să îi facă pe tinerii interpreţi să înţeleagă importanţa perpetuării tradiţiei adevărate.

“N-aş pleca din Ardeal nici moartă, darămite din ţara mea”, mărturisea într-un interviu, Ina Todoran, o tânără talentată şi modestă care a reuşit, prin glasul său, să ajungă la inimile multor români. Talentul artistic Ina îl moşteneşte din familie, din partea căreia a primit şi primeşte în continuare susţinere necondiţionată. O carieră în domeniul muzical şi una în sfera medicală sunt greu de împăcat, însă Ina Todoran este optimistă şi nu doreşte să renunţe la niciuna din pasiunile sale.

Realizator: Veronica Ilie

Radio Cluj: Vladimir Bogosavlievici, profesorul de nota 10

0

Astăzi îl cunoaştem pe Vladimir Bogosavlievici, profesor de istorie la Colegiul Naţional George Bariţiu din Cluj, renumit pentru lecţiile de istorie predate în cetate, între zidurile vechiului oraş comoară.

Un om care iubeşte ceea ce face, iubeşte oraşul în care s-a născut şi ştie să-şi apropie elevii, să-i transforme în parteneri.

Pe Vladimir Bogosavlievici clujenii îl cunosc după statura impunătoare şi după vocea tunătoare. Îl vedem de multe ori în centrul istoric al Clujului urmat de mai mulţi elevi, sau de clujeni care doresc să afle mai multe despre oraşul în care trăiesc. Şi care-i sorb cuvintele cu care profesorul nu este deloc zgârcit.

Tururile sale ghidate adună din ce în ce mai mult public şi străbat 12 trasee din oraş.

La mijlocul lunii decembrie, profesorul Vladimir Bogosavlievici a primit din partea primăriei Clujului titlul de „Profesorul anului”. O distincţie care celebrează pasiunea pe care el o pune în tot ce face.

Atunci când ştii să le câştigi încrederea elevilor, lucrurile funcţionează perfect. Iar rezultatele se văd.

În luna octombrie, elevii profesorului Bogosavlievici au câştigat un concurs european cu un proiect prin care își propun să pună în valoare și să facă mai bine cunoscut publicului din țară și din străinătate zidul vechii cetăți a Clujului, din care se mai păstrează fragmente în actuala zonă centrală a orașului.
Cu proiectul care cuprinde și un film de prezentare a zidului cetății, ei au participat la concursul Euroscola, faza naţională, cu care s-au clasat pe locul al 4-lea din 101 şcoli româneşti participante la concurs.

Pe lângă orele practice de istorie , Vladimir Bogosavlievici a scris şi mai multe cărţi despre istoria oraşului.

A publicat, până în prezent, „Poveşti despre Cluj”, partea I şi partea a doua, şi tot în două volume, „Redescoperim Clujul, un periplu reconfortant prin oraşul de pe Someşul Mic” în ediţie bilingvă, română şi engleză.

Realizator: Doina Borgovan, Radio Cluj